Bacaul se numara printre judetele în care anul trecut s-au facut cele mai mari defrisari din tara.
Mai exact, este vorba despre judetele si cele mai bogate in astfel de resurse, iar aproape 50% din ceea ce s-a recoltat anul trecut a provenit din zona de Nord Est – 28% (Bacau, Botosani, Iasi, Suceava, Neamt si Vaslui) si din zona Centru – 22% (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu).
Din regiunile Nord-Vest au fost recoltate – 13%, din Vest – 12%, Sud – 10%, Sud-Vest – 8% si Sud-Est – 7%. Lemnul recoltat din padurile României, care în ultimii 75 de ani si-a redus cu 15% suprafata padurilor, a atins în 2012 un volum record de 19 milioane de metri cubi, adica maximul ultimilor 23 de ani.
Programul Romsilva din ultimii ani prevedea împadurirea a circa 16.000 – 18.000 de hectare, din care în jur de 6.000 hectare plantari efective, sumele alocate depasind sute de milioane de lei. Numai în acest an, Romsilva a alocat peste 100 de milioane de lei pentru împadurirea unei suprafete de 3.720 de hectare, bani provenind în totalitate din fonduri proprii.
Defrisarile, vazute din satelit
Mai nou, zilele acestea a fost publicat un studiu realizat de Google si de Departamentul de Stiinte Geografice al Universitatii Maryland, la care au contribuit si silvicultori si specialisti din România, si care arata grafic cum au disparut paduri intregi din lume intre anii 2000 si 2012. Studiul se bazeaza pe comparatia imaginilor provenite de la sateliti. Harta interactiva poate fi accesata la adresa earthenginepartners.appspot.com/science-2013-global-forest.
Potrivit unor date de la Institutul National de Statistica, in perioada 1990 – 2012 au avut loc taieri de igiena (arbori doborâti de vânt, rupti, bolnavi) pe circa 16 milioane de hectare de padure. Mihai Zotta, inginer silvic, spune ca aceste taieri, atât de numeroase, mascheaza de fapt taieri ilegale de arbori, fiind una dintre solutiile creative de a fura lemn legal.
Liana Buzea, fondator al Hartii Taierilor de Paduri, spune ca in cazul taierilor de produse accidentale (copaci rupti) acestea difera in functie de tipul de proprietate. De exemplu, in padurile de stat legea permite sa se taie 23% din padure, in padurile administratiei publice – 50%, iar in padurile proprietate privata pâna la 70%. “Accidentele nu se intâmpla chiar cu asa o selectie incât pe proprietatile private sa fie atât de multe accidente incât sa tai 70% din padure sau dupa ce ai taiat sa raportezi accidente, iar pe padurile publice sa fie atât de mici”, explica Liana Buzea.
„In privinta defrisarilor nu trebuie sa tragem concluzii pripite. Daca veti analiza datele, veti vedea ca din padurile statului, pe care le gestioneaza Directia Silvica Bacau, nu s-au facut nici un fel de defrisari. Iar statul inca detine 170.000 de hectare din cele 290.000 hectare din judet. Singurele defrisari sunt cele de curatare a fondului silvic. Când padurea ajunge la o anumita vârsta, in jur de 120 de ani, padurea trebuie inlocuita cu o generatie noua, pentru ca altfel se degradeaza calitatea materialului lemnos. Probabil ca si aceste zone figureaza cu rosu la zonele defrisate. Lucrurile stau altfel in padurile private, de care este responsabil Inspectoratul Silvic Teritorial de la Suceava, unde exista si datele privind suprafetele defrisate. Directia Silvica Bacau nu detine date privind defrisarile din padurile private”
Viorel Ghelasa, directorul Directiei Silvice Bacau.
“Numai in acest an, au fost inaintate parchetului nu mai putin de 53 de dosare. Unele apuca sa ajunga in instanta, altele sunt respinse din start. Cei invinuiti vin cu tot soiul de motive familiale, ca nu au din ce trai etc. Volumul total de lemn taiat ilegal in ultimul an este de aproape 8.000 de metri cubi. Prejudiciul calculat este de aproape 700.000 de lei (circa 7 miliarde de lei vechi). Fata de aceeasi perioada a anului trecut, se inregistreaza o crestere cu 14 la suta a volumului masei lemnoase taiata ilegal”.
Mihai Hurdubei, inspector sef judetean ITRSG Suceava.
Conform Departamentului pentru Ape si Paduri din Ministerul Mediului, in ultimii ani s-au defrisat ilegal cam 360.000 de hectare. Cât priveste taierile asa-zis legale, Mihai Zotta apreciaza ca in momentul in care anumite ocoale silvice executa niste taieri principale sau pentru arbori cazuti, rupti de vânt, iar faptul ca mentioneaza doar pe hârtie ca acei arbori au fost rupti, etc, este un instrument prin care se fac taieri neconforme. Dupa ce se face aceasta prima taiere neconforma, padurea se rareste mult si exista probabilitate mai mare ca vântul sa intre in ea si sa rupa. Dupa aceea se face inca o marcare, se taie arbori si iar se rareste padurea si in final ne trezim cu niste versanti dezveliti care au niste acte de punere in valoare aprobate cvasilegal, unde se spune ca au fost niste doborâri de vânt, dupa care altele si inca o data, si inca o data, pâna s-a dus toata padurea.
O problema a hartii taierilor de paduri este ca sunt trecute doar suprafetele dezgolite de padure. Silvicultorii avertizeaza insa ca trebuie vazuta si suprafata de paduri parcursa cu taieri de igiena, prin care se taie doar arborii uscati, bolnavi, cu coroane rupte. Aceste interventii sunt un pic necontrolate si pentru cei rau-voitori sunt un instrument prin care, sub aceasta acoperire se pot face interventii in padure.
