Ieri, o știre despre o temperatură record în Rio de Janeiro a stârnit un val de discuții pe tema schimbărilor climatice. Le Figaro anunța că s-a atins o temperatură incredibilă de 62 de grade Celsius, doar că, pentru cei atenți, realitatea era alta: temperatura efectivă înregistrată a fost de 42 de grade Celsius, cifră mult mai puțin dramatică, însă, totuși, destul de obișnuită pentru plaja de la Rio în timpul verii.
Ce este îngrijorător este faptul că cei 62 de grade Celsius nu reprezentau temperatura reală, ci temperatura “resimțită”, obținută printr-un algoritm care ia în considerare diverse variabile, cum ar fi umiditatea și viteza vântului, pentru a determina cum percepe corpul o anumită temperatură în diverse condiții. Această manipulare simplă a fost menită să atragă atenția publicului, fiind o practică des întâlnită în jurnalismul actual, mai ales în domeniul stiriilor despre schimbările climatice.
Acest caz nu este izolat. Asemenea manipulări sunt folosite pentru a alimenta discuții despre efectele schimbărilor climatice, însă ele nu fac decât să distorsioneze realitatea și să submineze încrederea publicului în informație. Astfel de practici sunt similare cu situații precum secarea Lacului Valea Uzului, despre care presa națională a scris că s-a întâmplat din cauza secetei, când, de fapt a fost vorba despre o lucrare la baraj. Sau de incendiile din Grecia, despre care presa mobdială a spus că au fost provocate de aceleași schimbări climatice, pentru ca, ulterior, să fie prinși incendiatorii.
Fara indoiala ca exista o schimbare a climei in ultima suta de ani, schimbare care nu poate fi negata. Discutia este lunga si fara posibilitatea de a se ajunge la o concluzie pentru ca exista o sumedenie de interese care inabusa orice discutie decenta. Pana si in randul oamenilor de stiinta este impusa cenzura din partea sponsorilor, care finanteaza cu precadere studiile care spun ceea ce vor ei sa spuna: ca e obligatoriu sa strangem cureaua si sa aruncam la gunoi intreaga civilizatie ca sa oprim cresterea temperaturii globale cu 2 grade celsius.
Daca in privinta studiilor e mai greu sa ne pronuntam, in schimb, la manipularile de genul asta avem toata priceperea necesara. Iar cand vezi astfel de facaturi de doi lei – ca si alea cu hartile meteo, in care pentru temperaturi de 30 de grade acum 10 ani se folosea verdele iar acum rosul – te intrebi de ce. De ce, daca au atatea argumente valabile pentru a-si demonstra punctul de vedere apeleaza la astfel de tactici?!
Manipulările de acest gen nu fac decât să submineze credibilitatea întregului domeniu și să întărească scepticismul publicului.
De ce ar fi necesară o astfel de campanie de manipulare, dacă schimbarea climatică este deja demonstrată?
După cum spuneam, discuția despre schimbările climatice poate fi lungă și complexă. Cu toate acestea, până când nu ne vom concentra pe argumente pertinente și fapte solide în loc să ne lăsăm influențați de tertipuri manipulative și discursuri superficiale, nu putem avea o dezbatere serioasă și constructivă.
