Învățământul este pus la grea încercare în acest an, mai ales din punct de vedere al examenelor pe care trebuie să le susțină elevii claselor a VIII-a și a XII-a, Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureatul. Știm că s-au propus mai multe variante dar încă nu a fost aleasă soluția finală, aceasta urmând a se pronunța după o perioadă în care lucrurile vor fi mult mai clare cu privire la epidemia de covid 19.
Înainte de a se intra în starea de urgență, care a dus la închiderea școlilor, elevii se pregăteau intens în vederea examenelor care se apropiau cu pași repezi. Coronavirusul a schimbat tot, elevii încercând tot felul de metode de învățare pentru a fi pregătiți pentru momentul în care vor fi examinați. E din ce în ce mail impede că examenele de anul acesta, dacă se vor susține, vor fi cu totul altfel, din toate punctele de vedere. Sigur, am putea face presupuneri, dar nu ar fi cel mai corect pentru că am risca să se înțeleagă greșit. Ce va fi încă nu știm, dar putem să ne amintim cum se susțineau examenele cu muți ani în urmă, înainte de 1989.
Treapta și Bac-ul
Până în anul 1989, învățământul era structurat altfel. Nu mai spunem că se învăța șase zile pe săptămână, că existau și alte materii sau că anul școlar începea la 15 septembrie și se termina la 15 iulie și conținea obligatoriu un timp de practică agricolă. În ceea ce privește examenele, acestea erau împărțite după cum urmează: Treapta I, când treceai de la școala general la liceu; Treapta a II-a, când treceai din clasa a X-a în clasa a XI-a și examenul de bacalaureat, la sfârșitul liceului, numai că era structurat altfel. Ce se întâmpla dacă ratai un examen? Ei bine, a fost o perioadă în care, dacă nu reișeai să promovezi examenul de Treapta I, puteai să ajugi la o așa zisă „filială”, unde continuai să înveți și să te pregătești pentru o școală profesională. În acel moment, învățământul se spune că era obligatoriu până în clasa a X-a inclusiv. În școlile profesionale puteai să ajungi și dacă nu reușeai să treci examenul de Treapta a II-a, sau pur și simplu dacă asta îți doreai. Practic, odată ce nu studiai Treapta a II-a și nu susțineai examenul de bacalaureat aveai porțile închise pentru studiile superioare. A existat și varianta continuării studiilor liceale „la seral”, ceea ce îți putea redeschide drumul spre o facultate.
Ultimul examen de „treapta I”, din vara lui 1989, a fost unul cu „cântec”
Înainte de Revoluție, absolvenţii clasei a VIII-a nu aveau variante de ales. Toată lumea susţinea acelaşi examen, la limba şi literatura română şi la matematică, subiectele fiind unice la nivel nașional. În funcţie de media obţinută, elevii erau repartizaţi pe profile, cele mai bine cotate fiind clasele de matematică-fizică, considerate de elită. Subiectele erau astfel concepute pentru ca elevii să poată primi o notă „de trecere”, iar cu ani în urmă au fost situații în diferite județe unde s-a intrat în clasa a IX-a cu medii mult sub 4.00. Examenul de admitere la liceu din iunie 1989, cel puţin la proba de matematică, a fost unul controversat. Ultimul punct, o problemă de geometrie în spaţiu, a fost apreciată extrem de dificilă şi s-a pus problema atunci ca elevii să nu fie depunctaţi dacă nu au reuşit să rezolve a treia cerinţă a ultimului subiect. Despre situația creată atunci s-a vorbit mai mult după căderea comunismului, pentru a se evita asemenea probleme. Lucrurile s-au schimbat mult de atunci iar învățământul românesc a învățat multe din mers. Și cum se spune că „omul cât trăiește, învață”, așa se întâmplă și acum când practic învățământul românesc este în fața unui examen crucial. Cum să gestionăm învățământul în plină pandemie.
