Ambasada Republicii Franceze la București a organizat Conferința Internațională „Educație despre Holocaust, resurse educaționale și feedback”. Discursul inaugural a fost susținut de Excelența Sa Laurence Auer, ambasadorul Franței la București.
Principalele teme ale întâlnirii au fost educația despre Holocaust, combaterea antisemitismului și memoria Holocaustului european și românesc, prin educație.
Au susținut prezentări: Hubert Strouk – Responsable adjoint du service pédagogique au Mémorial de la Shoah: “Monter et évaluer une séquence, utiliser des outils pédagogiques pertinents, impliquer les élèves-les faire interagir, favoriser les mobilités”; Claire Podetti – Professeure d’Histoire au collège Charles Péguy (Palaiseau) et Membre du conseil scientifique de Convoi 77: “L’Histoire par l’histoire individuelle et le travail de mémoire par la réalisation de biographies”; Gabriela Mangir – Professeure en section bilingue francophone de Botosani ayant travaillé avec Convoi 77: “Comment, concrètement, faire travailler ses élèves/étudiant(e)s sur des archives et tenir une séquence sur la Shoah”.
Conferința a fost activ moderată de Mathilde Piriou, Chargée de mission universitaire, responsabilă de proiecte universitare.
Invitat a fost și profesorul Gabriel Stan, de la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, în calitate de membru al grupului de lucru, constituit la nivelul Ministerului Educației pentru aprobarea programei școlare pentru disciplina obligatorie „Istoria evreilor. Holocaustul”.
Prelegerile au fost concentrate pe problema Holocaustului care a devenit o temă centrală în cultura şi sistemul educaţional al multor ţări, reflectându-se semnificativ în curriculum naţional, în cel formal sau nonformal, în reprezentările media, în cultura populară. De asemenea, participanții au remarcat faptul că educaţia în domeniul Holocaustului se bazează pe progresele făcute de cercetarea în acest domeniu şi a suferit schimbări semnificative în ultimele trei decenii.
Cercetătorii și istoricii francezi și români prezenți la conferință, au subliniat faptul că abordarea Holocaustului se impune a fi una interdisciplinară, interculturală, globală integrată şi contextuală, la nivel naţional, regional, european şi internaţional, cu perspective de tip istoric, literar – artistic, psihologic, teologic, etic, sociologic, pedagogic, ş.a, iar educația pentru fenomenologia Holocaustului este una continuă, atinge toate vârstele, cu focalizări speciale asupra celor aflaţi sub incidenţa sistemului educaţional, toate instituţiile statului, întreaga societate civilă.
Unul dintre vorbitori, metodician, a afirmat că profesorii care abordează tema Holocautului ar trebui să selecteze conţinuturi apropiate de interesele elevilor lor, să utilizeze în lecție instrumente educaționale relevante, care să asigure o mai clară înţelegere a unei istorii complexe.
Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice, asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului și implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare, sunt doar o parte din competențele generale urmărite în procesul de predare – învățare – evaluare despre Holocaust.
„Participarea la această conferință internațională mi-a oferit, încă o dată, ocazia de a afla tendințele actuale ale educației despre Holocaust. Cu satisfacție am sesizat că evoluțiile din România, referitoare la acest subiect, sunt apreciate ca fiind notabile” ne-a declarat prof. Gabriel Stan.
