27 aprilie 2024
Zona zeroFapt diversComănești, în cercul restrâns al orașelor Zero Waste din România

Comănești, în cercul restrâns al orașelor Zero Waste din România

Luni, 27 ianuarie 2020 a fost aprobată o Hotărâre de Consiliu Local prin care Primăria Comănești, din județul Bacău își asumă implementarea soluțiilor și măsurilor aferente programului „Orașe Zero Waste”. Obiectivele principale includ protejarea mediului, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protejarea bugetului public locale.

Aceasta înseamnă că administrația publică locală, alături de operatorul de salubritate, va adopta o serie de măsuri menite să reducă pe cât de mult posibil cantitatea de deșeuri reziduale generată de populație, să valorifice deșeurile reciclabile și compostabile, dar mai ales să prevină pe termen lung generarea de deșeuri.

Primăria Comănești va implementa setul de măsuri și soluții zero waste în mai multe etape. În această primă etapă, orașului Comănești i-a fost atribuit statutul de oraș “precertificat Zero Waste” și a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Orașelor și Comunităților Zero Waste – „Zero Waste Cities and Communities”. Întregul proces este proiectat astfel încât tranziția către adoptarea măsurilor Zero Waste să decurgă progresiv și fără dificultăți, până în anul 2024. Procesul de implementare va fi în permanență atent monitorizat și va fi documentat în fiecare etapă de către o terță parte independentă.



În acest moment, în Comănești, colectarea deșeurilor se face pe două fracții: umed/rezidual și uscat/reciclabil. Oamenii însă nu sunt stimulați să sorteze sau să reducă deșeurile. Din 2013 și până în prezent, cantitatea de deșeuri generată în Comănești a crescut de la 3434,5 de tone la 3632 de tone, în timp ce rata de reciclare în orașul Comănești este sub 10%.

Intr-o primă etapă, Primăria și-a propus să inoveze sistemul de colectare al deșeurilor și să implementeze separarea la sursă și colectarea separată la sursă pe cinci fracții: biodeșeuri – resturi alimentare, hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și amestecate/rezidual. Acest sistem implică suplimentarea infrastructurii existente, securizarea incintelor de colectare, în cazul blocurilor de apartamente și identificarea utilizatorilor pentru o cât mai bună monitorizare, educare, bonificare și sancționare. Primăria va informa mai întâi populația cu privire la schimbările care vor avea loc, printr-un program complex de educare. Apoi, va impune un tarif diferențiat pentru serviciul de salubritate. Astfel, cetățenii care vor colecta separat deșeurile reciclabile vor plăti mai puțin decât cei care nu o vor face.

Pe lângă optimizarea sistemului de colectare separată, Primăria își asumă o varietate de măsuri de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate, din care menționăm:
⦁ Să identifice și să susțină atelierele de reparații pentru a prelungi cât mai mult viața unui număr variat de bunuri și produse și pentru a susține economia locală;
⦁ Să identifice și să susțină meșteșugarii locali, pentru a încuraja manufacturarea produselor durabile, non-toxice, reparabile, compostabile și/sau reciclabile, la nivel local;
⦁ să implementeze un program voluntar de transformare a biodeșeurilor în compost, chiar în gospodăriile locuitorilor precum și compostarea deșeurilor provenite din amenajarea și întreținerea spațiilor verzi;
⦁ să încurajeze folosirea în unități de învățământ, în instituții publice și în clădiri de birouri a paharelor, a sticlelor, a veselei, a tacâmurilor refolosibile din porțelan, sticlă, inox etc.; să încurajeze totodată eliminarea paharelor, a veselei, a tacâmurilor de unică folosință;
⦁ să identifice și să implementeze soluții pentru preluarea uleiului uzat de la populație;
⦁ să implementeze programe de educație Zero Waste în școli și în instituții publice;

Programul „Orașe Zero Waste” este coordonat la nivel național de Zero Waste România și reprezintă o rețea de orașe și comunități aflate în proces de certificare zero waste de către o parte terță independentă, pe baza unui sistem de certificare care are în vedere o varietate de măsuri și soluții specifice economiei circulare cu impact la scară largă în comunitate.

Sistemul de certificare a fost elaborat pe baza celor mai performante bune practici din domeniu, implementate cu rezultate excepționale în ceea ce privește evitarea depozitării la groapă și evitarea valorificării energetice la temperaturi înalte, în peste 400 de comunități din Europa, membre ale Rețelei Orașelor și Comunităților Zero Waste. Dintre acestea amintim Ljubljana (Slovenia), Hernani (Spania), Capannori (Italia) sau San Francisco (USA).

În România, orașele și comunitățile cu cele mai bune performanțe, aflate în proces de certificare sunt: Sălacea (66% colectare separată), Cociuba Mare (62% colectare separată) – ambele din județul Bihor. Alte orașe în care măsurile asumate sunt încă în proces de implementare: Municipiile Iași și Roman, orașul Mizil și Tg Lăpuș.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri