Toamna târziu, „Acolo unde nu-i nimeni,/ Și nu mai trebuie/ Nici un cuvânt”, acolo unde autoritățile nu mai știu decât mască și vaccin, a avut loc „Banchetul din umbră” – „Bacovia și noua sensibilitate poetică” , pus la cale de Revista ATENEU, începând încă din 1971, an care va rămâne referință (scuzați limba de lemn) în receptarea și valorificarea creației celui care este considerat astăzi cel mai mare poet român după Mihai Eminescu. Istoria culturală a României a fost scrisă, ștearsă, rescrisă și din nou scrisă, după cum dicta semnătura unui critic înregimentat sau nu politic.
Era și a fost greu să treci peste Eugen Lovinescu, George Călinescu, Constantinescu, Pillat sau Jebeleanu. Au venit anii ’70-’80, pentru ca Bacovia să fie „citit” în cheia unui poet simbolist unic, a cărui poezie deschidea o nouă pagină în creația poetică românească. Aceasta a fost și tema Colocviilor Revistei ATENEU din anul acesta, completată cu noua paradigmă denumită de critică „noua sensibilitate” a poeziei bacoviene, care au avut loc, într-un cerc restrâns, „cameral” (cum l-a definit sugestiv Carmen Mihalache, director al revistei), la Sala STUDIO a Teatrului Municipal „Bacovia”. Au participat doar 20 de persoane, cu Certificatul verde, testați și imunizați, într-o sala de 50 de locuri. Când vorbești despre POETUL Bacovia nu-i nevoie de un miting și nici de „trompetiști”, așa cum aprecia Carmen Mihalache, director al Revistei ATENEU, ci de „oameni de valoare și de profunde și inedite interpretări”, debarasați de dogme și tutelare ideologică.
Au participat și au vorbit despre Bacovia și noua sensibilitate poetică, criticul și istoricul literar Cosmin Ciotloș, comăneștean la origini, un critic literar din noua generație, universitar, care a făcut o documentată incursiune în evoluția criticii asupra poeziei bacoviene, de la Lovinescu, Călinescu, Constantinescu, oprindu-se consistent asupra interpretării și receptării poeziei lui Bacovia de către Ion Pillat, cel care, în opinia criticului Ciotloș, l-a înțeles și apreciat la adevărata valoare, în contextul timpului și a valorii creației sale, iar în anii din urmă de către Ileana Mălăncioiu, Marinescu, Vlad Moldoveanu etc.
Despre autencitatea și noua sensibilitate a poeziei lui George Bacovia, a intrat în dialog și poetul, romancierul și criticul Nichita Danilov, care a adus în discuție nu numai „noua sensibilitate” a poeziei bacoviene, ci și actualitatea lui, la fel ca opera lui I.L.Caragiale, doi titani ai literaturii române.
Un invitat cu totul aparte s-a dovedit poetul Val Mănescu, care a abordat…poetic și personal noua sensibilitate a poeziei lui Bacovia, citind din…Bacovia. Au mai participat cu intervenții inedite despre Bacovia și poezia bacoviană criticul Petre Isachi și poetul Dan Petrușcă.
Premiile Revistei ATENEU
Cum pandemia de obligă la restricții, de timp și protecție individuală și de grup, pe repede înainte, în mai puțin de două ore, după Colocviile Ateneului, a urmat decernarea Premiilor Revistei pe anul 2020. Continuând o frumoasă tradiție, născută încă din 1971, apreciata revistă de cultură, cu apariție neîntreuptă de aproape 60 de ani, și-a desemnat și anul acesta premianții, al cărui juriu a fost format din redactorii revistei: Carmen Mihalache, Adrian Jicu, Marius Manta, Dan Perșa, Violeta Savu, Ioan Dănilă.
Premiul de Excelență „George Bacovia”, pentru întreaga creație – Magda Petreu. (Din motive medicale, nu a fost prezentă la Colocvii…). Laudatiu excelent – Carmen Mihalache.
Premiul pentru Poezie – Val Mănescu, pentru volumul „Menghina cu elice”. Prezentare pentru public: Violeta Savu, poet, redactor al Revistei ATENEU.
Premiul pentru Proză – Nichita Danilov, pentru romanul „Omul din eprubetă”, Laudatiu – Dan Perșa.
Premiul pemntru Critică și Istorie Literară – Cosmin Ciotloș, pentru volumul „Cenaclul de Luni”. Laudatiu Marius Manta.
