Astazi, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Buna Vestire. Aceasta este una din cele patru sarbatori mari ale Maicii Domnului. Numita în popor si Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfânta Fecioara ca ea va naste pe Mesia. A fost asezata cu noua luni înainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie. Data acestei sarbatori a variat, la început. Unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei, altii la 18 decembrie. Acest lucru a durat pâna în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea. Buna Vestire este sarbatorita în fiecare an în perioada Postului Pastelui si este una dintre sarbatorile pentru care biserica acorda dezlegare la peste, indiferent în ce zi din saptamâna pica. Aceasta sarbatoare mai este cunoscuta în popor si sub denumirea de Ziua Cucului. Este ziua în care traditia spune ca va cânta cucul pentru prima data si ca este bine sa mâncâm de dimineata ca sa nu-l auzim pe stomacul gol daca vrem sa fim feriti de necazuri. Biserica nu recunoaste aceste superstitii ci îi îndeamna pe toti credinciosii sa mearga la slujba în aceasta zi de mare sarbatoare.
Hramul Bisericii „Buna Vestire” din Bacau
Credinciosii care locuiesc în cartierul Bistrita Lac, si nu numai, participa astazi la hramul Bisericii „Buna Vestire” din Bacau, situata în strada Florilor. A fost una dintre cele mai vechi lacasuri de rugaciune din oras, zidita initial de spatareasa Soltana Sandu Sturza în anul 1820. Lacasul, care a rezistat pâna de curând, a fost construit în 1879 în locul altuia vechi. Era o constructie mica, asemanatoare unei case, cu peretii de caramida, plafonul de lemn si acoperita cu sindrila. Deasupra avea un turn de lemn, unde se aflau si clopotele. În prezent, biserica are cu totul alta fata, a fost renovata, repictata si adusa la conditiile din vremurile de azi. (Geta Panaite)
Traditii uitate, traditii pastrate
Sarbatoarea Bunei Vestiri este primita cu mare bucurie de catre credinciosii ortodocsi din satele bacauane. E prilej de rugaciune si dezlegare la peste, dar si de alte obiceiuri, cu specificul fiecarui loc, acolo unde traditiile inca mai dainuie. In satul Luncani, bunaoara, unde si-au facut case si s-au mutat multi oraseni, multe traditii s-au mai estompat. “Nu mai e ca altadata. De Buna Vestire mergem doar la slujba, la biserica. Nici peste nu mai mâncam, ca aici nu avem de unde lua sau nu avem bani destui”, spune o batrâna din Luncani. In schimb, in satul Obârsia, din comuna Izvoru Berheciului, pestele e la mare pret, iar gospodinele il fac rasol, prajit, la cuptor, in bors sau intr-un alt fel din nenumaratele in care se poate gati un peste. “Inainte de Buna Vestire, palimarul face curatenie strasnica in biserica. “De Buna Vestire, mergem la slujba de la biserica, dis-de-dimineata. Apoi venim acasa, stam la masa si mâncam peste. Tot pentru Buna Vestire pregatesc si o placinta de post. Fac si pachete pe care le dau de pomana”, spune tanti Nuta, o localnica din Obârsia. Biserica din localitate are un consiliu parohial, dascal si preot paroh, insa acesta din urma locuieste la Bacau, de unde merge in sat in fiecare duminica, pentru a tine slujba, sau ori de câte ori este nevoie. In post, preotul merge la Obârsia si in fiecare sâmbata, ca sa citeasca pomelnicele. (Ovidiu Pauliuc)
