Autoritățile îi atenționează pe fermierii care dau foc resturilor vegetale că riscă să piardă subvențiile de la stat. În plus, aceștia pot fi sancționați cu amendă de autoritățile de mediu și de pompieri. Deja, angajații de la Mediu și ISU, împreună cu polițiștii și jandarmii, fac verificări, la sânge, în teren.
Încă dinainte de a da căldura, proprietarii de terenuri agricole, scăpați, parcă, din încleștarea restricțiilor impuse de pandemie, s-au apucat să ardă resturile vegetale de peste tot. Și asta în ciuda prevederilor legale care interzic astfel de practici. De altfel, în ultima vreme, aproape că n-a fost zi în care militarii pompieri să nu fie alarmați pentru a stinge vâlvătaia provocată pe câmpuri de inconștiența oamenilor. Autoritățile, de la pompieri și până la primari sau instituții din agricultură, sunt alarmate din cauza înmulțiriri fără precedent a incendiilor de pe câmpuri, dealuri, chiar și din zona montană. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bacău, de la începutul anului, pe adresa instituției au curs valuri de sesizări privind incendiile de pe miriști, inclusiv de pe terenurile arabile. „Au fost sesizate arderi în 240 de blocuri fizice, toate pe parcele declarate de fermieri pentru obținerea sprijinului financiar de la stat. Or, tocmai prevederile europene, în baza cărora fermierii primesc subvenții de bugetul de stat și de la Uniunea Europeană, interzic astfel de practici”, au precizat reprezentanții APIA Bacău.
Risc de anulare, totală sau parțială, a subvențiilor
Potrivit legislației privind subvențiile din agricultură, fermierul este obligat să mențină terenurile în bune condiții agricole, respectiv să asigure un nivel de materie organică în sol, fiindu-i interzisă incendierea miriștelor arabile. Regulile sunt valabile inclusiv în cazul vegetaţiei de pe pajiştile permanente. Obiectivul acestui standard nu este doar menţinerea materiei organice în sol, ci şi prevenirea poluării atmosferei. „Este important ca fermierii să conștientizeze că arderea resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile, precum și arderea vegetației pajiștilor permanente, au consecințe negative asupra solului și mediului înconjurător. În acest context, anunțăm că fermierii care utilizează teren agricol (teren arabil, pajişti temporare, pajisti permanente) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă, inclusiv iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare etc.) și nici vegetația pajiștilor permanente”, au atenționat responsabilii APIA. Cei care, din rațiuni diferite, nu au respectat aceste reguli riscă să fie tăiați sau excluși de la plata subvențiilor. Astfel, fermierilor în culpă li se vor tăia din subvențiile la care ar fi avut dreptul, în procente de 5% până la 100%, inclusiv celor care nu au legătură cu incendierea terenurilor, pentru simplul motiv că nu au ținut sub observație proprietățile. Reducerea plăților sau excluderea de la subvenții sunt posibile pentru anul în curs sau pentru mai mulţi ani, în funcție de caracterul repetitiv al faptei. De altfel, în anii trecuți, de exemplu, zeci de fermieri care nu au putut demostra că nu au legătură cu incedierea terenurilor au rămas fără subvenții de la stat.
În primul trimestru, de trei ori mai multe incendii, față de tot anul trecut
Trebuie spus că atât ISU, cât și Garda de Mediu sunt autorizate să aplice sancțiuni, în scopul descurajării persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere. De altfel, chiar în momentul redactării acestui text, cele două instituții se aflau în teren, urmare a creșterii exponențiale a incendiilor, pe întreg teritoriul județului. „În anul precedent – 2021 – au fost înregistrate 157 incendii de vegetație, în tot județul, iar numai în prima parte a acestui an, sunt deja 459 de astfel de incendii. La capitolul sancțiuni, anul trecut a fost dată doar una singură, în valoare de 2.500 de lei, unei persoane din Agăș, însă, în acest an, până în prezent, avem deja 4 amenzi contravenționale, totalizând 15.000 lei, respectiv unor cetățeni din Izvorul Berheciului, Poduri, Onești și Schitu Frumoasa, Balcani. În general, amenzile sunt date dacă incendiatorii sunt prinși în flagrant, dar la incendiul de la Balcani, de exemplu, am ajuns după ce am fost anunțați, prin 112, de chiar femeia care dăduse foc terenului”, ne-a transmis Andrei Grecu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău. Pentru a nu fi supuși riscului de a fi amendați sau de a rămâne fără subvenții, agricultorii care constată că, din motive necunoscute, suprafeţele exploataţiei au fost incendiate, trebuie să sesizeze, în scris, Poliția sau Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (sau, unde este cazul, Detaşamentul de pompieri din cadrul primăriei). Pe de altă parte, fermierul are și obligația de a prezenta funcționarilor de la APIA, în decurs de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului, o copie după sesizarea depusă la autorități.
Protocol de colaborare cu pompierii
De altfel, în scopul creşterii eficienţei acţiunilor de control pe această tematică, încă din 2019, între APIA și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar și Garda Naţională de Mediu, a fost încheiat un protocol de colaborare. Colaborarea urmărește reducerea, până la eliminarea totală, a situațiilor în care terenurile agricole sunt supuse arderilor. Astfel, mai ales în perioada februarie – aprilie, când, de regulă, s-au înregistrat cele mai mari suprafețe incendiate, Garda de Mediu și ISU desfășoară controale de specialitate. Pe de altă parte, și angajații APIA, efectuează, permanent, controale în teren, pentru identificarea acestor cazuri. Practic, între ISU și APIA, au loc un schimb de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresă) și la momentul (data şi ora) în care a fost identificat incendiul. Softul informatic poate preciza inclusiv natura culturilor/miriştilor afectate şi datele de recunoaștere ale fermierilor. Bazându-se pe aceste informații, funcționarii APIA vor putea identifica extrem de ușor fermierul în culpă.
Ard casele vecinilor
Partea proastă este că, în urma acestor practici, incendiile ajung să distrugă și proprietățile din vecinătatea terenurilor agricole. Un incendiu a fost semnalat, recent, în apropiere de biserica din Ciobănuș, comuna Asău, iar altul pe dealul Perchiu din apropierea Oneștiului. Evenimente similare au fost înregistrate și în zona comunei Horgești, unde, la fel, anul trecut, au ars suprafețăe întinse de terenuri agricole. Din acest motiv, edilul comunei i-a atenționat pe localnici să nu mai incendieze miriștile, mai ales că, până zilele trecute, în toată partea centrală și de sud a Moldovei, se anunțate cod galben de vânt, care a crescut riscul ca focul să ajungă la casele sătenilor. „Din cauza vântului, focul se poate extinde și către casele oamenilor nevinovați. De exemplu, duminică, seara, s-a dat foc la miriște în Sohodor și, în același timp, a fost incendiu și la o gospodărie, iar angajații primăriei (Detaşamentul de pompieri n.r.) nu pot interveni peste tot, în același timp”, anunța primarul din Orgești, Luminița Temea.
Ultima oră
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat, la începutul săptămânii, un plan de măsuri pentru reducerea fenomenului de ardere a miriștilor și a resturilor vegetale de pe terenuri arabile și pajiști. Astfel, pe lângă intensificarea acțiunilor de informare a populației, s-a decis ca, în acțiunea de combatere a acestui fenomen periculos, să fie implicate, prin acțiuni directe în teren, atât primăriile, angajații Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului, APIA și ISU, însoțiți de polițiști și jandarmi. Acțiunile vor avea loc atât primăvara, cât și toamna.
