Apar noi comentarii vizavi de subiectele, de astăzi, de la simularea județeana la limba română.
Am primit la redacție mai multe sesizări referitoare atât la modul în care au fost formulate cerințele de rezolvare ale subiectelor cât și cu privire la oportunitatea unor subiecte care implică dezbateri religioase.
De exemplu, unul dintre subpuncte îi cere elevului să argumenteze dacă credința sa în Dumnezeu îl ajută să-și depășească necazurile.
Criticile care vizeaza acest subiect au în vedere faptul că în școlile din Bacău nu sunt doar elevi ortodocși, ci și de alte confesiuni, cum ar fi musulmanii. Și nu doar atât, dar există diferențe chiar între cultele creștine, și aici se includ cultele neocreștine – baptiști, penticostali, etc. În plus, exista și elevi neafiliați vreunui cult sau chiar atei care sunt puși să rezolve o problemă nerezolvabilă pentru ei.
“Acesta este un subiect sensibil. Sunt destule subiecte care pot fi folosite pentru punctul de argumentație iar apelarea la religie nu-și avea locul într-un examen de limba română”, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un părinte.
Un alt subiect care este controversat se referă la o cerință imposibil de rezolvat.
Elevilor le sunt date două texte despre maimuțe si le sunt solicitate diferite acțiuni, între altele, să arate daca o afirmație este adevărată sau falsă.
Propoziția care naște controverse este “Maimuțelor le place să se joace”. Elevul care a citit cele două texte nu poate spune nici că propoziția este adevărată nici că este falsă deoarece în niciunul dintre texte nu se spune. Ce se specifică este că maimuțele pot juca jocuri. prin urmare, nu se poate răspunde la cerința din subiect.
În fine, o altă problemă ar fi cerința de la subpunctul 8 al primului subiect. Practic, din verbul a liniști, elevilor li se cere să facă adjectivul liniștită.
Problema este, ni se spune că adjectivul trebuie să aibă în față un substantiv. În cazul de față este un verb la infinitiv iar daca ai verb, în cazul de față se formează un adjectiv atipic, care se numește “element predicativ suplimentar” și care se învață la facultate.
Nu în ultimul rând, în baremul de corectare se punctează o cerință care nu a fost făcută în subiectul primit de copil:
Dacă elevul asociază textul cu un text de lectură suplimentară al unui autor român, primește un punct suplimentar, dar nicăieri în cerințele subiectului nu se specifică acest lucru.
Vom reveni cu opinia Inspectoratului Școlar Județean pe acest subiect.
