26 aprilie 2024
Reportaj„Altădată eram întâmpinați cu pietre”

Nici braconajul nu mai e... cum a fost (III)

„Altădată eram întâmpinați cu pietre”

Împreună cu voluntarii de la Clubul de Ecologie și Turism Bacău mă aflu, într-o după-amiază a unei zile normale din cursul săptămânii, pe Lacul Racăciuni. Particip la un raid de rutină, care are ca scop prevenirea și combaterea braconajului piscicol. Strădanie există. Motivație există. Avem și cu ce! Mă întreb în ce misiune de cercetare am fi fost implicați, dacă ne lipsea obiectul muncii? Nu lipsește!

Stau în aceeași barcă cu tânărul voluntar Cosmin Moldoveanu, aflat la proră, avându-l la timona motorului bărcii pe Gabriel Grițcu, considerat de mulți a fi mentorul acestei organizații. Să nu se supere șefa, Adriana Măcincă (președinte), care este la fel de implicată în activitățile de protejare a mediului. Cu ce se confruntă ei permanent, o spune Gabi cât mai succint: „În aria protejată, principala problemă o constituie braconajul. Urmează apoi depozitările de deșeuri în locuri neamenajate. Aici am colaborat cu Garda de Mediu și primăriile din localitățile administrate de acestea. Am progresat! Mai ales că a fost sezonul acesta foarte ploios. Comparativ cu ce gunoaie au fost în Neamț, pe lacul de la Bicaz și pe celelalte lacuri, sau în Vrancea, pe Milcov, Putna! Acolo plângi!

În Golful Răcătău, după o acțiune de prevenire a braconajului

Malurile sunt tapetate cu toate categoriile de deșeuri. Din fericire la noi, pe Bistrița și Siret, este curățenie. Se vede! Dar rămân gunoaiele lăsate de pescari, de cei care merg la grătare. Majoritatea strâng! Când vin unii mai «gospodăroși», cu portbagajul plin, se vede ce au consumat! Procentul nu mai este la fel de bun în ceea ce privește pescarii. Își lasă acolo bidonul tăiat în care a avut 3 chitici, cutia pentru râme, pungile de nadă, rola de fir dacă s-a terminat. Pe zonele așa-zis consacrate pentru pescuit, unde se adună mulți pescari, malurile pot să aibă un aspect deplorabil. Noi am introdus prin regulament, la acordarea permisului de pescuit, obligativitatea ca pescarul, măcar în spațiul – care nu este strict delimitat – unde își desfășoară activitatea recreativă, să lase curat.” Cei de la Garda de Mediu, când merg în control în zonele de picnic și văd peturi în jurul omului, avertizează persoanele respective că pot primi amendă. Răspunsul este invariabil același: „Stai domnule, că n-am plecat, le strâng atunci!” Când a plecat, la fel: „Stai domnule, că nu-s ale mele!”.



Spiritul civic al pescarului

S-a „neutralizat” deja o plasă. În cealaltă barcă, alt membru al echipei pe care o însoțesc este Marius Constantin Balan. Ne-am mai întâlnit și cu prilejul altor acțiuni. A împlinit 35 de ani. S-a născut cu o zi înainte de începerea școlii, pe 14 septembrie, atunci. Este lucrător comercial la o firmă cunoscută din Bacău. Voluntar la CRE din 2006. A venit în acest colectiv, de iubitori ai naturii, din dorința de a schimba ceva.

„Erau prea multe nereguli, braconaj, mizerie. Sunt pescar! Probabil că și acesta a fost un motiv. Am început-o și eu de mic, cu undița din bambus și pluta făcută din coada de la mătură, la mine la țară, pe Zeletin. Adică la Burdusaci, Răchitoasa. Unde s-a născut domnul Zeletin, care a devenit academician! Acuma chiar că acolo este «Valea Plângerii». Încerc să contribui cu tot ce pot la activitățile desfășurate: tot timpul liber pe care îl am; disponibilitate la orice oră să ieșim; capacitate de a-mi înțelege colegii și de a mă da după ei, cum se spune. Sunt un om realist! Păstrez un echilibru. Peste zece ani vreau să mă văd, pe toate planurile, la fel. Tot aici!”

Pe lacul Răcăciuni, Cosmin Moldoveanu, Marius Constantin Balan, Dorina Zmfir și Tiberiu Aniței

Ochiul din cer și de pe mal

Inspectăm alte câteva zone prielnice pentru pus plase. De obicei se merge în urma unei sesizări. La pont, cum se spune. Pescarii sportivi au început să aibă spirit civic. Sună la 112 sau la numărul de telefon înscris pe permis 0748.69.59.63 și semnalează prezența braconierilor. Sună și când alt pescar, mai lacom, înșiruie grămada de lansete.Pentru că este normal să vii să te recreezi și să eliberezi peștele care nu a ajuns la maturitate. S-a lăsat întunericul. Bărcile sunt trase pe peridocuri. Temperatura a scăzut aproape brusc, cu mai multe grade. Ne luăm rămas bun de la echipajul de poliție. Trecem prin Geoseni, Tamași.

„Aici voluntarii de la CRE au desfășurat recent o campanie socială, de sprijinire a 150 de copii, din 60 de familii aflate în nevoie”, povestește Gabriel Grițcu. „Dar mai bine întrebă-l pe Tibi. El are o a doua familie aici.” Da! Tibi are o „inimă mare-mare” afirmă și Dorina Zamfir: „Chiar s-a atașat de o familie care avea 8 copii. Acum îl are și pe al 9-lea. Când a început școala, ne-a trimis un apel, cine poate să-l ajute repede, că are de dus la Gioseni niște pachete. Când l-am sunat după 10 minute, plecase deja cu alt coleg. A renunțat la pauza de masă și a tras o fugă de le-a dus la copii daruri.”

Tiberiu Aniței spune că doar i-a adoptat sufletește. „Când am venit cu ajutoare am intrat și în casa lor. Cel mai mare dintre copii, Paula, are 15 ani. Au venit pe lume unul după altul. Nu au gemeni. M-a impresionat faptul că toți erau foarte curați, foarte îngrijiți, foarte isteți și educați. Se duc la școală. Mi-au arătat carnetele! Le-am spus părinților că am să-i ajut cu tot ce pot să fac. Să-i trimită la școală pentru că o să avem nevoie de ei mai târziu. Tatăl lucrează în deplasare. Vine acasă odată la 2 luni. Se străduiește să-i țină cât de cât deasupra.” Tibi, cum îi spun prietenii, are 46 de ani. „Sunt un tânăr voluntar, cred că de vreo 5 ani. Nu contează cât ești de vechi, contează și ce faci!

În primul rând sunt pescar. Ieșind pe bălți am auzit de CRE. Am și prieteni care mi-au povestit cum stă treaba. Încet- încet, mi-am făcut timp să vin și eu, să ajut. M-a atras și echipa pe care am găsit-o aici. Băieți și fete, toți pe aceeași lungime de undă. Eu pescuiesc de mic. Am crescut pe malul Cașinului, Trotușului. Uneori mai făceam și câte 2 ore pe jos, până la Belci. Era frumos lacul atunci. Toate vacanțele așa le petreceam. Plecam dimineața și mă întorceam noaptea acasă.” Între timp, Gabriel Grițcu îmi arată o fotografie făcută cu telefonul, în care îl văd pe Tibi, la fel ca pe Arnold Swarzenegger în „Polițist la grădiniță”, înconjurat de copii. „Cred că m-am integrat în colectiv!? Azi am venit direct de la muncă, cu schimburile în portbagaj. Toți ne plângem de timp. Dar dacă-ți place ce faci, găsești și timp!” Este căsătorit. Lucrează într-o corporație. Soția îi înțelege pasiunea pentru pescuit și implicarea în acțiunile de voluntariat. Au doi copii. „Băiatul are 18 ani și fata, 16. Am vrut mai mulți… dar atât s-a putut!”

Dotarea tehnică

Pe lângă drona, folosită pentru supravegherea de la înălțime a ariilor protejate, a intrat recent în dotarea voluntarilor de la CRE și o cameră cu termoviziune, care înregistrează imagini de la distanță, pe timp de noapte. Aviz celor care cred că se simt în siguranță pe întuneric. La data realizării reportajului, figurau în evidențele Centrului Regional de Ecologie Bacău 1.863 de pescari posesori de permis. Taxa este de 100 lei, pentru anul calendaristic. Fir întins!

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri