S-a născut în Spania, are nume românesc, cetățenie franceză și vine din Italia. E greu să găsești o persoană mai cosmopolită decât Alexandra Dascălu, una dintre noile „guri de foc” ale Științei Bacău. Născută pe 17 aprilie 1991 la Palma de Mallorca, din părinți români (tatăl său este fostul internațional Pompiliu Dascălu), Alexandra joacă pentru naționala Franței cu care tocmai a participat la Campionatul European de volei feminin. Randamentul său ofensiv este unul demn de tot respectul. O confirmă statistica ultimelor două sezoane. În 2017-2018, la Saint-Cloud Paris, Alexandra Dascălu a fost a treia realizatoare a campionatului și prima în ierarhia punctelor obținute direct din serviciu, cu 39 de ași! Anul trecut, în liga a doua italiană, la Baronissi, noua trăgătoare secundă a Științei s-a aflat mereu în Top 3 în ceea ce privește eficacitatea ofensivă.
-Alexandra, înainte de a vorbi despre Știința, să ne oprim asupra Europeanului pe care l-ai disputat cu reprezentativa Franței.
-A fost un pic frustrant pentru noi deoarece, după victoria cu Bulgaria, nu am mai reușit nimic. Puteam mai mult, asta e clar. Și când spun că puteam mai mult, mă gândesc la calificarea în „optimi”. Totul era să fi jucat la nivelul nostru, în baza a ceea ce pregătisem la antrenamente și la ședințele video. Sigur, nu zic acum că am fi putut bate Serbia și Turcia, dar să trecem de Finlanda și de Grecia ne stătea în puteri. Principalul scop la acest Campionat European era să nu avem regrete. Ei bine, le-am avut. Din păcate.
-Contra Finlandei te-ai aflat față în față cu o nouă coechipieră de club, Laura Philajamaki.
– O știu de pe vremea când evolua și ea în Franța, la Nantes, și eram adversare în campionat. În foarte scurt timp, ne vom reîntâlni la antrenamentele Științei.
-De ce ai ales Știința?
-N-a fost deloc greu să spun «da» Științei. Lucrurile s-au derulat rapid. Când un club îți arată că te dorește, că are nevoie de tine, e semn bun. Un alt argument este faptul că Știința Bacău este o echipă care se bate mereu pentru primele locuri în campionat și evoluează an de an în cupele europene, stagiunea trecută reușind performanța de se califica în semifinalele Cupei CEV. În plus, pentru mine este o onoare să lucrez cu un antrenor cu palmaresul și experiența domnului Florin Grapă. Sper să învăț multe și de la dânsul pe durata cât voi sta la Bacău, fie că va fi pentru un an, fie pentru zece.
-Cum ți se pare Bacăul, ca oraș?
-Având în vedere că am ajuns doar de câteva zile, nu am avut timp să mă plimb. Doar drumul de acasă până la sală. Dar, din ce am văzut, îmi place. Mă simt bine aici. Totodată, am marele avantaj că vorbesc româna, așa că adaptarea se va face rapid.
-Ai jucat opt ani în Franța, la Nantes, Vannes și Paris, și un an în Italia, la Baronissi. Unde te-ai simțit cel mai bine?
-Peste tot. Fiecare sezon și fiecare club mi-a oferit ceva diferit. La Nantes m-am simțit extraordinar, la Vannes am avut un antrenor foarte bun, care a avut multă încredere în mine. La fel și la Paris. Am plecat apoi în Italia, unde, deși am evoluat în liga secundă, am avut posibilitatea de a mă confrunta cu echipe și cu adversare puternice. Un alt avantaj al experienței din Peninsulă a fost că am lucrat pentru prima oară cu un antrenor italian. Au cu totul altă viziune. La Baronissi regretul este că, deși am avut echipă bună, n-am prins play-off-ul.
-Cum crezi că va fi noul sezon al Științei?
-Noi sperăm că pe măsura așteptărilor, chiar dacă, pentru moment, lotul aflat în pregătiri este incomplet ca urmare a absenței fetelor ce au jucat la Euro. Noi suntem profesioniste și sperăm ca prin muncă și concentrare relațiile de joc să fie puse la punct cât mai repede. Oricum, și alte echipe se vor confrunta cu problema aceasta referitoare la omogenitate.
– Ce mesaj ai pentru publicul băcăuan?
-De-abia aștept să-l întâlnesc și să-i oferim ceea ce așteaptă de la noi: spectacol și rezultate. Îi așteptăm pe suporterii băcăuani în număr cât mai mare alături de noi!
