E toamnă și mai toată lumea se gândește, acum, la rezervele pe care să și le asigure pentru la iarnă. Prin piața pestriță, alături de gogoșarii dolofani și gogonelele dodoloațe, pe o tarabă ce părea a fi ocolită de gospodine, un piețar ocazional aștepta să-l întrebe lumea de ciudățenia pe care o expunea. Sunt castraveți amari, niște ciudățenii verzi – galbene, goale pe dinăuntru, cu un soi de protuberanțe inofensive, la exterior.
Denumiți științific momordica charantya, inediții castraveți amari provin din zona Nepalului și s-au acomodat perfect climatului de la noi. Nu au nimic în comun cu acei castraveți pe care-i punem la murat, pentru la iarnă. „Sunt folosiți mai ales de oamenii care suferă de diabet. Nu știu mai multe despre castraveții ăștia. Eu doar îi cultiv în seră, la mine, în Gioseni. Am luat de pe internet un castravete din ăsta și i-am scos semințele, după care am încercat să-i cultiv. Mai mult pentru mama mea, că și ea are diabet”, aflu de la omul de dincolo de tarabă. Îi vinde la bucată: cei mari costă 5 lei, iar cei mai mici, doar 3 lei. „Insulina vegetală”, așa cum îi numesc cunoscătorii, pot fi consumați ca atare, cruzi, dimineața, pe stomacul gol, sau uscați, sub formă de ceai. „Sunt amari ca fierea, dar…pentru cine are nevoie, asta nu e un impediment. Eu am mai luat și anul trecut, i-am și uscat și i-am pregătit pentru ceai, iarna. La farmacii, sunt mult mai scumpi”, povestește o gospodină.
Tot mai mulți adepți
Puțin câte puțin, cultura castravetelui amar începe să câștige cât mai mulți adepți. O simplă căutare în spațiul internauților scoate la iveală zeci de producători-comercianți de astfel de produse. Pot fi cultivați în seră, dar și în câmp, mai ales că nu sunt deloc pretențioși, având nevoie doar de foarte mult soare și de apă, de preferat seara, astfel încât apa să rămână cât mai mult timp în pământ. Investiția nu este deloc mare, o singură sămânță putând fi cumpărată cu 30 de bani. Eugen Popa este un băcăuan cu rezidență în Letea Veche, care, de vreo 5 ani, cultivă această specie. Inițial, a comandat, din curiozitate, de pe internet, alături de alte semințe de legume, ajungând să le cultive mai ales pentru socrul său, suferind de diabet, și pentru prieteni. „Nu e deloc complicat, e chiar mai simplu decât la castraveții normali. Singura problemă e că sunt sensibili la frig. Anul acesta, în primăvară, din cauza frigului, mi-au înghețat toate răsadurile. Cresc foarte mari – 3-4 metri înălțime – și, de aceea, trebuie palisați. Mai cultiv și castravete luffa. Soția mea face săpun natural și îl combină cu luffa, după ce se usucă, putând fi folosit drept burete”, spune tânărul antreprenor.
Extractul de castraveți amari
Cert este că strania legumă îi ajută și pe cei care au probleme cu bila, cât şi pe alţi suferinzi. În compoziția acestui fruct intră așa-numita insulină naturală, care este benefică în combaterea diabetului. Din castraveţii amari se fac şi dulceţuri, la firmele de profil din ţară. Kilogramul se vinde cu 20-30 de lei. Specialiștii recomandă folosirea castraveților amari care sunt încă verzi, cei care au ajuns să aibă culoarea galbenă fiind deja trecuți. Eventual, cei copți pot fi folosiți pentru extragerea semințelor. „Ajută la scăderea glicemiei. Dacă nu ai diabet, nu se recomandă consumul lor. Cel mai eficient este extractul din castraveți amari. Este foarte simplu. Practic, se taie mărunt castraveții și se adaugă alcool. După 21 de zile, se strecoară și se poate consuma – o linguriță, de trei ori pe zi”, explică dr. ing. Iuliana Barbu, fondatoarea „Farmaciei Naturii”.
