Ungurul magician care a jucat la Textila Buhusi, in nationala Ungariei si pe Wembley

0
Desi lumea isi aminteste de Nagymarossy, nimeni nu mai stie cum arata


Dupa debutul din campionatul districtual in 1934, echipa de fotbal Textila Buhusi a câstigat Campionatul Ligii de Est al diviziei C, în editia 1938-1939. Competitia oficiala a fost intrerupta în 1939, fiind reluata dupa razboi, când buhusenii l-au avut ca manager pe Ego Munteanu (bucurestean, antrenor si jucator pe postul de portar, fost component al echipei nationale de hochei).

Pe lânga buhusenii Aurel Cires, Mihai Teodorescu, fratii Melu si Gelu Biltz, Nemes, Savin, Tinuca si David Fanica au fost cooptati si jucatori din toate colturile tarii (din Ardeal, în special): Karoly Szekely, Mayer Ianos, Saas, Covaci (care juca purtând ochelari), Brossay, Pick, Csik, Nagymarossy, Zerghe, Vaida (de la Juventus Bucuresti), Bonatiu si Fabian II (de la Carmen Bucuresti).

A fost adus un antrenor din Ungaria, Haidu, si un antrenor secund din Bucuresti, au aparut echipe de pitici, juniori si tineret, au fost construite doua tribune mari din lemn, o cladire speciala care avea cabine cu dusuri pentru jucatori si arbitri, Buhusi devenind un important centru de fotbal in Moldova. Debutul acestei echipe a fost consemnat în anul 1946, direct în divizia B, care avea caracter republican, echipa ocupând locul III (cel mai bun rezultat al fotbalului buhusean).

Doi prizonieri maghiari

Profesorul Crisostom Dantz, trezorierul informatiilor sportive buhusene, cel de care este legata o mare parte din istoria handbalului buhusean performant, povesteste: ,,Spectaculozitatea jocului practicat de echipa Textila se datora valorii componentilor echipei, din cadrul careia se distingea evolutia jucatorului Nagymarossy, a carui poveste merita relatata.

Cu prilejul unui meci amical desfasurat la Focsani, cu echipa garnizoanei militare sovietice (care avea un ofiter superior mare amator de fotbal), s-a constatat, spre surpriza tuturor, ca din echipa faceau parte si doi jucatori maghiari aflati în lagarul de prizonieri: Zoerge si Nagymarossy (componenti ai unor echipe din primul esalon al fotbalului din Ungaria).

Nagymarossy era si fostul component al selectionatei continentale a Europei, care evoluase, înainte de razboi, în meciul amical împotriva Angliei, desfasurat pe stadionul Wembley. În urma unui acord tacit cu ofiterul sovietic, s-a realizat transferul celor doi jucatori la Textila Buhusi. Fireste, n-au lipsit chestiunile de natura financiara in acest interesant transfer. Din relatarile unor martori oculari, fosti sportivi sau spectatori, Nagymarossy evolua pe postul de mijlocas dreapta, facea cu mingea tot ce voia, demonstrând ca fotbalul poate fi arta”.

O scena imposibila

Practic, acest ,,transfer” le-a adus celor doi, Zoerge si Nagymarossy, statutul de dezertori, motiv pentru care au mers pe jos de la Focsani la Buhusi. Mergeau noaptea, se odihneau ziua, pentru a evita sa fie prinsi. Din pacate, evolutia celor doi jucatori la Textila Buhusi nu a fost de lunga durata.

Dupa un joc amical al echipei buhusene, desfasurat la Sfântu Gheorghe, când afisele meciului ofereau detalii despre Nagymarossy si echipa „continentala” din care facuse parte atunci când a evoluat pe Wembley, forurile competente din Ungaria au intervenit pe cai diplomatice pentru a fi repatriat. Aproximativ la un an dupa repatrierea lui Nagymarossy, Federatia Româna de Fotbal a organizat meciul dintre echipele României si Ungariei, din cadrul Jocurilor Balcanice si ale Europei Centrale, desfasurat pe stadionul ANEF din Bucuresti.

În ziarul ,,Sportul Popular” aparuse stirea, însotita de numele jucatorilor. Printre componentii echipei maghiare era si numele ,,buhuseanului” Nagymarossy. Spontan, câteva sute de buhuseni, care au obtinut aprobarea pentru atasarea unor vagoane suplimentare la trenul de Bucuresti, au pornit catre Bucuresti, la meci.

Au iesit echipele pe teren, au fost intonate imnurile (fara huiduieli…) si, în momentul în care Nagymarossy si-a ocupat locul de mijlocas dreapta, pe partea tribunei unde se aflau buhusenii, acestia s-au ridicat în picioare si au aplaudat îndelung. A fost un moment de stupoare pe teren. Nagymarossy s-a întors catre spectatorii buhuseni si i-a salutat cu multa dragoste. A început jocul. Nagymarossy a jucat ca un adevarat magician.

La finalul partidei – 3–0 pentru Ungaria… – Nagymarossy s-a apropiat de buhuseni, a discutat multa vreme cu ei. Scena n-a trecut neobservata de presa, fiind descrisa ca un eveniment iesit din comun. Dar povestea de dragoste dintre magicianul Nagymarossy si buhuseni era cunoscuta doar de ei. Astazi, din toata povestea de dragoste a fotbalului buhusean nu a mai ramas decât un mare si trist oftat.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ