Un ghemotoc de interese

0


Daca veti avea rabdare sa cititi „Amintirile” lui Radu Rosetti, o sa vedeti, in trei capitole, cum s-a dat lupta pentru Unire in Moldova. Mai cu seama, descrie Rosetti, ghemul de interese al marilor puteri care, unele, ajutau la savarsirea unificarii principatelor iar, altele, luptau pe fata, folosindu-se de oamenii tarii, contra acestui deziderat.

Veti putea observa, fara indoiala, ca politica anilor 1856-1859 se aseamana foarte mult cu ceea ce avem in momentul de fata. Ca unii politicieni fusesera ori cumparati de austrieci, rusi ori turci iar altii fusesera convinsi sa militeze pentru cauza acestor imperii, in vreme ce vreo câtiva, mari unionisti, intr-o vreme, schimbasera macazul si combateau din toata fiinta lor ideea de unire.

Norocul a fost, atunci, ca românii moldoveni aveau un ideal pentru care luptau si aproape intreg poporul, de la boieri la tarani, erau insufletiti de idealul unirii. Insufletirea aceasta fusese ajutata si de Napoleon al III-lea, care a facut, intr-adevar, multe lucruri pentru a departa piedicile puse in calea unirii Principatelor Dunarene.

E drept, nu doar faptul ca românii erau un popor latin a contat; Napoleon avea propriile interese pentru a slabi influenta Rusiei in zona Dunarii si pentru a pune in spatele Austriei un ghimpe, având in vedere ca Viena s-a temut mereu de influenta ce o vor avea Principatele asupra românilor din Transilvania. Drept pentru care Austria nu numai ca a pus in permanenta piedici unirii dar si-a si retras cu foarte mare greutate trupele de ocupatie din Moldova, trupe ramase inca de pe vremea Razboiului Crimeii.

Comparând situatia cu cea din zilele noastre vedem, asadar, ca o seama de Puteri straine hotarasc destinul tarii.

Interventia se face cu ajutorul ambasadorilor care, fara nici o rusine, iau atitudine fata de anumite probleme cotidiene, asa cum altadata consulul austriac o facea la Iasi sau cum trimisul Portii cerea, de exemplu, destituirea telegrafistului care refuzase a trimite o telegrama cifrata motivând ca numai Guvernul poate face acest lucru.

Dar exista si o seama de politicieni care actioneaza nu pentru interesele tarii, ci pentru interesele acelor Puteri care ori ii platesc, ori ii santajeaza. Ghinionul nostru este, insa, ca spre deosebire de secolul XIX, nu mai exista un Napoleon care sa ne sprijine din afara si nici noi nu mai avem un proiect de tara pe care sa-l urmam si ne multumim a ne dat in cap unul altuia dupa cum ne vine mai bine la indemâna.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ