Dragos Ignat si-a propus ca in doi ani sa se situeze in prima parte a clasamentului mondial la tenis
Home, sweet home
“Ia un loc si simte-te ca acasa”. Zâmbeste când aude gluma jurnalistului. Zâmbeste si arunca o privire peste umar, catre unul din terenurile cu zgura ale bazei SCM Bacau: “Ar fi si greu sa nu ma simt aici ca acasa. Practic, pe terenurile acestea de tenis am crescut”.
Dragos Ignat ia, in sfârsit, un loc. Isi sterge fruntea cu incheietura mâinii; desi nu-i nici ora 10, soarele arde neasteptat de tare in aceasta dimineata de septembrie. Vara se tine inca bine acolo sus, in inaltul cerului, dar vacanta se pregateste sa iasa din calendar.
Peste exact sapte ore, tenismenul bacauan in vârsta de 21 de ani va fi in avion. Va merge “cu soarele”, iar mâine va fi la New York, acolo unde este student in anul trei la “Finante si Afaceri” la Columbia University. Si acolo, tenismenul situat pe locul 1140 in ierarhia mondiala se simte tot ca acasa.
“Fara sprijinul antrenorului meu, Eugen Lupes, nu cred ca as mai fi practicat astazi tenisul. Eugen m-a ajutat enorm si a facut multe sacrificii pentru mine”
Dragos Ignat, tenismen SCM Bacau
Gagurile din MAD
Dragos Ignat se afla de trei ani in Statele Unite ale Americii. “Si acolo vreau sa ramân”, marturiseste bacauanul care a absolvit Colegiul National “Ferdinand I”, specialitatea Mate-Info. In State, Dragos a facut un an suplimentar de liceu, preliminar intrarii la facultate: “Pentru acomodare cu limba. Si mi-a servit”.
Gradele de comparatie curg in româna, dar aduc cu gagurile din celebra revista americana de umor MAD. Remember? Bad, worse, worst: “E rau sa faci o pana de cauciuc intr-un cartier new-yorkez rau famat. E si mai neplacut sa constati, insa, ca nu ai un levier in portbagaj. Dar este de-a dreptul oribil sa iti dai seama ca singurul om din imprejurimi care dispune de un levier e o namila care-i gata- gata sa-ti dea cu el in cap”. Nostim, nu?
Un eseu de zece pagini
Serios, acum. Inlocuiti cartierul new-yorkez rau famat din MAD cu un liceu “high-class” din New-Jersey a carui taxa anuala de inscriere se ridica la 50.000 de dolari. “Norocul meu e ca am avut bursa”, precizeaza Dragos Ignat. Si puneti un eseu in locul levierului. Ramân, in schimb, gradele de comparatie.
“Nu-i tocmai usor sa scrii in engleza un eseu de zece pagini. Nu-i deloc usor nici când trebuie sa-l compari cu unul scris de un vorbitor nativ de engleza. Dar gânditi-va cât e de greu atunci când eseul tau trebuie sa se ‘bata’ cu eseurile celor mai buni o suta de vorbitori nativi de engleza care studiaza la Columbia University.
Ei bine, anul de liceu facut la New Jersey m-a pregatit pentru lupta cu Nopti fara somn
Elevul lui Eugen Lupes marturiseste ca in primul semestru petrecut la Columbia, cel mai greu i-a fost sa-si gaseasca un…program de somn de opt ore! “La inceput, toate se napusteau peste mine: orele de tenis, care sunt in numar de cinci pe zi, cursurile, temele… Nu stiam cum sa le mai fac fata”, isi scutura capul fostul “boboc”:
“In semestrul doi din primul an am fost pe punctul de a claca. Luni, marti, miercuri si joi aveam examene, iar in week-end plecam la turnee de tenis. Au fost nopti la rând fara pic de somn. Daca stau bine si ma gândesc, in America, Facultatea m-a educat, inainte de toate, cum poti lucra non-stop. Cum e sa iesi din camera dimineata, la ora 7.00 si sa te intorci seara târziu”.
Miliardarii din metrou
Dar America si Columbia l-au invatat o multime de alte lucruri pe Dragos Ignat. Ca egalitatea dintre sexe este mai pregnanta in România datorita celor 50 de ani de comunism. Si de ce unele masuri economice de acum 2000 de ani merg la fix si astazi. Si ca in metroul din New York poti calatori alaturi de miliardari, “dar miliardari la propriu”.
“Cel mai tare m-a surprins, insa, corectitudinea extrema a omului de rând din America”, spune Dragos, care, printre cursuri, teme, examene, ore de antrenament si turnee odata la doua saptamâni si-a gasit timp sa mearga la concerte, sa viziteze muzee si, in special, sa cada pe spate la Opera, urmarind “Don Giovanni”: “A fost super-tare, mi-a placut la nebunie”.
Racheta bate servieta
Si acum, sa schimbam terenurile. De la Facultate, la tenis. Dragos, poti servi! “Incerc sa devin jucator profesionist, iar obiectivul meu este sa intru in Top 300.
Daca in doi ani nu ating acest prag sau nu ma apropii macar de el, las racheta si tricoul la o parte si imi iau servieta si costumul de finantist.
Ma angajez in America deoarece acolo se plateste bine si esti respectat pentru ceea ce faci. Cred, totusi, ca servieta si costumul mai pot astepta si ca obiectivul meu cu Top 300 e realizabil”, spune tenismenul SCM Bacau care argumenteaza: “Daca joc full time, 25 de turnee pe an acum, la nivelul meu as fi Top 500. Mai am o problema legata de mingile usoare, dar si asta se poate rezolva tot prin numarul mare de turnee disputate”.
“Dragos Ignat a crescut mult in joc. Din punctul meu de vedere, are calitatile fizice si tehnice pentru a intra in Top 300. Poate ca nu neaparat in doi ani, insa in maximum trei ani poate face pasul catre partea superioara a clasamentului. Important este sa-si largeasca numarul de turnee jucate” Cum sa-l bati pe Crivoi
In vara, Dragos Ignat a disputat sapte turnee Futures si un Challenger. A prins “sferturile” la turneul de 15.000 de euro de la Cluj si a fost invins o data de crampele musculare si de doua ori de Victor Crivoi.
“Astazi, din zece meciuri cu Crivoi, nu stiu daca as câstiga doua. La anul, insa, lucrurile se vor schimba. El imbatrâneste si nu-si imi mai poate imbunatati prea mult jocul. Eu, in schimb, sper sa vin tare din urma. Din toamna aceasta, tenisul va avea prioritate in fata scolii”, concluzioneaza primul bacauan care ar putea intra in Top 300 mondial, unde s-ar simti, fara indoiala, ca acasa.
Mihai Ciuntea, antrenor coordonator SCM Bacau
