Un aristocrat al cuvântului

0

De câte ori citesc un text alcatuit de Gheorghe A. M. Ciobanu – si toate sunt din sfera spiritualitatii românesti, dar si universale -, gândul ma duce spre un stralucit mânuitor al condeiului – C. D. Zeletin. Si unul, si celalalt au darul sa ne apropie zestrea creata de marii artisti în muzica, pictura, poezie, sculptura etc. si sa o comenteze pentru noi cu mijloacele retoricii, în asociere cu elemente din filozofie veche si noua. Am avut privilegiul sa-i si ascult (amândoi sunt admirabili conferentiari) si sa ma înfrupt din a lor iubire fara margini pentru frumosul mestesugit de mâna omului.
Gheorghe A. M. Ciobanu (n. 1925), spirit enciclopedic si creator complex (poet si prozator, istoric si critic literar, eseist si comentator), ilustreaza ceea ce Sorin Lavric gasea potrivit pentru C. D. Zeletin – „pofta carturareasca”. Lucrurile nu se opresc aici: poti afla o mie de lucruri despre frumusetile lumii, dar daca nu le împartasesti celorlalti într-un limbaj cât mai aproape de superlativul atins de acele creatii, pariul este pierdut. I-am parcurs monografia dedicata Colegiului National „Roman-Voda” si apoi l-am sunat pentru a-mi da relatii despre bacauanul Eugen Vaian (1870-1897), care scosese la Roman, împreuna cu G. Ibraileanu si P. Musoiu, revista „Scoala noua”. Am aflat atunci date pretioase si despre N. Gr. Stetcu, Mihail Straje, Ion Luca si alti scriitori romascano-bacauani. Dar ceea ce m-a facut sa-l consider un aristocrat al cuvântului a fost inedita monografie „Locul si spiritul – valori artistice din Roman”, care reflecta total cele afirmate mai înainte.
Propunem sa-l însotim într-o calatorie tematica, ghidata de un … risipitor de metafore. Fiecare dintre numele proprii care urmeaza este un jalon în arealul spiritual grupat pe cinci teme: literatura („Rostiri”), teatru-cinema („Trairi”), muzica („Doiniri”), arte plastice („Priviri”) si respectiv arhitectura („Zidiri”). Asadar, din prima categorie fac parte M. Costin („vizualul si dedublarea”), mitropolitul Dosoftei („rugaciune si contemplatie”), C. Hogas („mitul pelerinului expansionist”), Otilia Cazimir („polifonia senzoriala”), Max Blecher („un fluture în mâl”), Filip Brunea-Fox („printul reportajului”) s.a. Muzica este bine reprezentata de Mihail Burada („un mare animator”), Mihail Jora („un fenomen”), Sergiu Celibidache („cultul perfectiunii sonore”), Achim Stoia („fiorul antitetic al existentei”), Virgil Gheorghiu („poetul muzician”), Emil Klein („un argonaut al violoncelului”), George Pascu („apostolul Muzicii”) s.a. Privirile ne sunt desfatate de pictori sau gravori ca Anastasie Crimca („primul maestru al miniaturii”), Tache Soroceanu („explozia unei uimiri”), Rodica Bondi („tacerea eclipselor de retina”), Octav Angheluta („chipul din suflet”), Stavru Tarasov („patosul imaginii”), Nicu Enea („cultul sanatatii existentiale), Georgeta Costin-Craciun („tapiseria ca fresca”), Clement Pompiliu („vesnicia din neastâmparul fluentei”), Gh. Apostu („un însetat de abisuri”) s.a. Ultima sectiune, rezervata inventarului constructiilor, este o succesiune de monumente istorice ori de arhitectura: biserici ortodoxe, romano-catolice, ale crestinilor armeni si lipoveni, Spitalul Vechi (unde a rotunjit prima alcatuire muzeistica medicul Epifanie Cozarescu, la îndemnul lui Iulian Antonescu), Teatrul „V. Alecsandri” s.a.
Cartea lui Gheorghe A. M. Ciobanu a devenit rubrica în revista „Clepsydra”, sporind informatia culturala despre orasul de la apa Moldovei. Vizitati-l!

Ioan Danila


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ