Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise – cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) – si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii.
– Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.
– In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.
– In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.
– In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.
– In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
– Dupa Craciun, copiii nu mai trebuie sa fie lasati sa colinde, ca fac bube.
– Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei; acestei mancari i se spune "pomana porcului".
– Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.
– Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
– La cele trei sarbatori mari – Craciun, Paste si Rusalii – sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
– Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai taria (tuica), pentru ca nu ea are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.
– Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.
– In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acestia sa lege rod bogat.
– In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
– In prima zi de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
– In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
– In noaptea de 23/24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun.
– Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in Ajunul Craciunului – o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.
– Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.
– In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".
– Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.
– "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.
– Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.
– Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
– Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.
– Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.
– Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.
– "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.
– A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
– Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.
– Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.
– In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii".
– In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.
– In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.
– Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".
– Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.
Ai noroc:
- daca versi vin pe masa
- daca rastorni cutia de chibrituri
- daca atingi cocoasa unui cocosat
- daca strici un pahar de culoare alba
- daca iti tiuie urechea stanga
- daca dai pomana unui sarac
Diferite superstitii
– Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
– Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
– Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani.
– Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
– Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
– Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
– Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
– Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
Semne de timp:
- Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
- Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
- Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
- Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
- Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
- De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini in primavara.
- Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.
Cum sa ne imbracam de sarbatori. Semnificatiile unor culori
– Alb – liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
Caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
– Albastru – liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune
Caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
– Galben – aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate
Caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
– Gri – melancolie, tristete, plictiseala
Caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
– Negru – sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
– Portocaliu – exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism
Este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
– Rosu – vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire
Specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
– Verde – concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta
Caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
