Sambata, 4 iulie, “Desteptarea” iti da de citit: “Breviar pentru pastrarea clipelor” – Alexandru Paleologu in dialog cu Filip-Lucian Iorga

Cartea este un lung interviu, despre casele, mosiile, viata boiereasca asa cum inca mai erau in copilaria sa, Alexandru Paleologu fiind nascut in 1919. Apoi despre frumusete, iubire, si nu in mod abstract sau pur filozofic, sau oamenii pe care i-a cunoscut – un numar intr-adevar impresionant, si despre care povesteste plin de verva, cu placere si cu un atent ochi critic. Pledeaza aici pentru o “neseriozitate” in subiectele marunte ale vietii, si uneori si cele mai mari, o “frivolitate” in sensul unei dezinvolturi si deschideri a conversatiei cu cei apropiati. O carte ce te convinge sa o citesti si dupa o lunga lipsa a lecturilor, care te molipseste de o bucurie a vietii, a conversatiei si a convietuirii in lume. Iata ce spune insusi Paleologu: aO carte se scrie pentru placerea ta sau a altcuiva. Nu am de unde sa stiu daca lucrurile pe care le-am spus vor face placere si altcuiva, stiu insa ca noi am facut treaba asta din placere, chiar daca nu duce la nimic. Dar sa zicem ca a fost macar o zi cu soare, in care am fost fermecatori si am avut inspiratia unor replici ingenioase, de care nu ne rusinam. E o splendoare si o minune. Numai pentru asta, si a meritat. Noi n-am facut altceva decat sa stam la taclale. A fost o mare bucurie sa ne vedem, sa stam de vorba, sa petrecem clipe impreuna. In definitiv, marea dorinta a omului este aceea de a pastra clipa. Eu cred ca putem eterniza clipele fecunde si inspiratoare: un ton al vocii, o privire, un gest, un zambet sau o lacrima care, prin gratia si armonia lor, creeaza o frumusete nepieritoare. Restul e zadarnic. Carticica aceasta nu se vrea altceva decat o colectie de clipe trecatoare si vesnice.”