Nici macar 60 de blocuri in 6 ani
Reabilitarea termica a blocurilor din Bacau ar trebui finalizata in doi ani, deoarece programul lansat in 2006 are ca termen anul 2012.Numai ca, in perioada 2006-2009 au fost reabilitate 38 de blocuri, pentru acest an administratia locala da ca sigura finalizarea lucrarilor la doar 18 blocuri, iar pentru anul 2011 promite reabilitarea termica a 40 de imobile. Este, asadar, imposibil ca in ultimul an al programului sa se realizeze ceea ce nu s-a reusit in 5 ani.
Reabilitarea termica a blocurilor, prin program guvernamental, a fost reglemetata legal prin OUG 890/2002. Timp de 3 ani, programul nu s-a miscat deloc. Ordonanta a fost modificata in decembrie 2005, insa normele de aplicare a ei au intârziat câteva luni. Cu toate acestea, in februarie 2006, programul a fost lansat in bacau printr-o intâlnire la care au participat edilii orasului si reprezentantii asociatiilor de proprietari. Acestia din urma au cerut informatii concrete despre program si, mai ales, despre drepturile si obligatiile locatarilor, insa nu le-au primit. Dupa aproape 5 ani, presedintii, administratorii si locatarii sunt tot in ceata. Nici pâna acum nu au aflat pe ce criterii au fost alese blocurile reabilitate termic si cum vor fi selectate cele care vor mai prinde trenul programului. “Nu inteleg ce a contat pentru aprobare, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 1. Doua dintre blocurile din asociatia noastra ar fi trebuit consolidate, dsar avem documentatia depusa de 3 ani si nimic. Celelalte 16 ar fi trebuit reabilitate. Sunt blocuri de pe Aleea Parcului si Razboieni, blocuri de peste 50 de ani, cu acoperis de tigla, prin care ploua in apartamente. Aici, in coasta primariei. Niciunul nu s-a facut!”
„Nici macar un bloc nu s-a reabilitat in asociatia noastra, desi erau toate pe lista. Nu sunt bani? Dar de unde a avut bani primaria sa ne puna in cutiile postale atâtea scrisori semnate de primar? Din banii mei dati ca taxa?”
Mariana Gradinaru, administrator Asociatia de proprietari 1
Planuri abandonate, criterii secrete
Dupa lansarea programului, in 2006, orasul a fost impartit in 26 de zone, urmând ca din fiecare sa fie selectate blocuri pentru reabilitarea termica, astfel incât acestea sa fie utilizate ca exemple pentru locatarii reticenti la program. Acest plan a fost insa abandonat de administratie din motive nestiute. Au fost, in cele din urma, selectate, pe criterii la fel de nestiute, 63 de blocuri pentru expertizare tehnica. S-a organizat licitatia, câstigata, cu 1.8 milioane RON, de o firma din Iasi. Licitatia pentru realizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic pentru 33 de blocuri din cele 63 din program a fost câstigata de o firma din Bucuresti.Lucrarile au demarat târziu, finantarea s-a asigurat in hopuri, iar firmele care au executat reabilitarea termica au oferit nenumarate motive de nemultumire beneficiarilor.
Uite lista, nu e lista!
Cele mai multe reclamatii au venit, insa din partea celor care nu au reusit sa intre in program. Mai mult, adresele apareau si dispareau de pe listele primariei ca intr-un numar de iluzionism. La inceputul acestui an, de exemplu, la Asociatia de proprietari 1 era mare bucurie: “Am depus dosarele si sunt toate aprobate. Mi s-a spus de la primarie ca incep lucrarile anul acesta”, declara administratorul. Pe site-ul Primariei Bacau, insa, surpriza: doar doua blocuri de pe Aleea Parcului erau incluse in programul de reabilitare, desi toate cele pentru care s-a depus cerere aveau intre 50 si 60 de ani vechime. Pe lista primariei se mai aflau blocuri de pe strazile Energiei, Republicii, Nordului, Logofat Tautu, 9 Mai, Aprodu Purice, Marasesti, Mioritei si Milcov, toate construite dupa 1980. O surpriza neplacuta a avut si Asociatia de proprietari 83, care are 11 blocuri reabilitate termic (o performanta datorata faptului ca la finele lui 2006, când primaria risca sa piarda finantarea, sefii acestei asociatii au riscat la rândul lor si au depus cerere pentru 18 blocuri). Ultimele 7 blocuri din asociatie ar fi trebuit reabilitate in acest an, dar au fost scoase de pe lista. Pe lista data publicitatii la inceputul lui 2010 se aflau 230 de blocuri care ar fi trebuit sa fie reabilitate termic in acest an. Cu doua luni inainte de finalul anului, municipalitatea anunta ca va finalize doar 18 dintre acestea.
Lasati fara acoperis cu lunile
Reabilitarea termica ar fi trebuit sa includa atât anveloparea blocurilor, cât si inlocuirea instalatiilor interioare ale acestora. Ce s-a realizat pâna acum nici macar nu respecta definitia de reabilitare termica. Fie nu s-au izolat corect peretii, fie a fost ignorat acoperisul sau planseul de la subsol. Distributia pe orizontala a agentului termic s-a experimentat in câteva blocuri si atât. Mai mult, unii proprietari s-au ales cu apartamentele distruse dupa ce firmele de constructie au lasat cu lunile blocurile fara acoperis.Este cazul blocurilor de pe strada Slanicului si Neagoe Voda, unde anul trecut a fost prapad.
Firmele de constructii au demolat sarpanta construita de proprietarii apartamentelor, sarpanta care nu le facuse acestora nicio problema ani de zile. Operatiunea a avut loc in primavara. Au venit ploile, care au prins blocul dezvelit. Apa s-a infiltrat pâna la etajul intâi. Constructorii au dat vina pe primarie, care, intr-adevar, nu le virase banii in cont, astfel incât i-a impiedicat sa achizitioneze materialele pentru acoperis. Locatarii nu intelegeau de ce a fost demontat acoperisul lor inainte ca materialele pentru cel nou sa fie cumparate. Abia in toamna s-au finalizat lucrarile de pe strazile Slanicului si Neagoe Voda.
Schimbari aberante din mers
Programul de reabilitare termica s-a transformat din mers. Astfel, in acest an, nu s-au mai construit sarpante decât acolo unde blocul avusese asa ceva inainte de reabilitare. In blocul 14 de pe strada Aviatori, apartamentele de la ultimul etaj au fost distruse de ploi. Locatarii au fost scandalizati si spuneau ca este pacat de asa o investitie (in placarea peretilor exteriori cu polistiren), deoarece apa se va infiltra printre izolatie si pereti. Acesti locatari au fost convinsi de conducerea asociatiei de proprietari sa-si schimbe tâmplaria, deoarece s-a spus, la debutul programului, ca vor avea prioritate blocurile unde tâmplaria a fost inlocuita cu termopane. “Acum, de ce nu foloseste primaria banii economisiti astfel, pentru a pune acoperis?”, se intreba presedintele asociatiei, Ioan Târca. Mai aberant este ce s-a intâmplat pe strada Republicii. Blocul 60 nu a avut sarpanta, dar prin programul de reabilitare i s-a construit. Imobilul “geaman”, cu numarul 62, are sarpanta la doua scari. Locatarii au fost anuntati ca aceasta va fi darâmata si inlocuita cu hidroizolatie.
Lucrari fara autorizatie
Pentru ca nu au mai putut astepta ca administratia locala sa puna pe roate programul de reabilitare termica, multi bacauani si-au izolat apartamentele pe cont propriu. Aproape in toate blocurile din oras sunt apartamente cu peretii exteriori dublati cu polistiren si proaspat zugraviti. Rare sunt cazurile când izolarea s-a realizat la nivel de scara sau de bloc. Potrivit Legii 230/2007, a asociatiilor de proprietari, cei care si-au izolat apartamentele fara a avea autorizatie de la primarie risca amenzi usturatoare. Oamenii nu au fost pusi la plata, insa ar trebui sa stie ca in unele cazuri au aruncat banii pe fereastra. Inspectorii in constructii sunt foarte fermi: pentru eficienta intr-un imobil cu locuinte la comun, toti peretii trebuie izolati, nu doar la nivel de apartament.
2008, anul spoielii electorale
In 2008, Primaria Bacau a derulat o campanie de “reabilitare termica”, finantata din taxa de salubritate. Oficial, blocurile au fost alese dupa “gradul de uzura precum si cererile depuse de asociatiile de proprietari”. Au fost selectate insa si blocuri cu o fatada de invidiat, cum ar fi cele de pe strazile Aprodu Purice si Digu Bârnat. In general, blocurile alese au avut pozitie strategica, operatiunea având loc in plina campanie electorala. Au fost placate si varuite blocuri de pe strazile: Electricienilor, Milcov, Tipografilor; Stadionului, Mioritei, 9 Mai, Aprodu Purice, Digu Bârnat, Mioritei, Carpati, Cornisa Bistritei, Orizontului, Panselelor, Bucegi, Lelelelor, Nordului, Letea, 22 Decembrie, Alecu Russo, Aleea Proiectantului, Logofat Tautu, Garii, Marasesti si Otelarilor. S-au cheltuit 68 de miliarde de lei vechi pentru aceasta spoiala a blocurilor, placile de polistiren fiind lipite peste varul vechi si coscovit.
Consiliul Local poate suporta 50 la suta din investitie
OUG 18 din 2009 stabileste, la articolul 13, modul in care se realizeaza finantarea lucrarilor de interventie asupra imobilelor de locuinte supuse reabilitarii termice. Documentul prevede ca finantarea este asigurata, in proportie de 50 la suta, din alocatii de la bugetul de stat, 30 la suta de la bugetul local, respectiv 20 la suta din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari sau din alte fonduri legal constituite.
Ordonanta reglementeaza, de asemenea, posibilitatea preluarii partiale sau integrale a cotei de cheltuieli ce revine asociatiilor de proprietari, pentru a fi finantata din bugetele locale. Aceeasi Ordonanta stipuleaza ca municipalitatile pot prelua, partial sau integral, cheltuielile aferente lucrarilor de reabilitare ce revin proprietarilor aflati in imposibilitatea de a asigura sumele ce le revin. Practic, Consiliul Local Bacau poate suporta pâna la jumatate din investitiile in reabilitarea termica a imobilelor de locuit, asa cum indica OUG 18.
Cu 130 de miliarde ar fi reabilitat cel putin 50 de blocuri
Cu 130 de miliarde lei vechi – cât este cuantumul oficial al pomenii girate de edilii Bacaului pe 12 octombrie – municipalitatea ar fi reabilitat termic cel putin 50 de blocuri de locuit. Normele metodologice stabilite de Ministerul Dezvoltarii Regionale duc la un pret mediu de aproximativ 2,5 – 2,8 miliarde lei vechi pentru reabilitarea unui bloc de 4 etaje. In loc sa plateasca intretinerea pentru clientii CET Bacau, Primaria ar fi putut demara un amplu proiect de schimbare la fata a orasului, anvelopând imobilele cu probleme la izolatia termica.
Reabilitarea, pretext de hranire a clientelei politice
“Programul” de reabilitare termica a imobilelor din Bacau a constituit pentru edili un pretext de “hranire” cu bani publici a clientelei politice. Este de notorietate faptul ca societatea Segama, apartinând vicepresedintelui municipalei PNL – Liviu Goian – a câstigat contracte privind anveloparea mai multor blocuri din municipiu. In august 2008, o asociatie condusa de Segama s-a ales cu un contract de 6,68 miliarde lei vechi din partea Primariei, vizând modernizarea a doua blocuri de pe strada Aviatori (nr. 12 si 13). Contractul a fost incredintat prin negociere fara anunt de participare, o procedura adoptata de municipalitatea pentru a eluda licitatia publica.
Lucrari „contractate” pe ochi frumosi
“Am facut aceasta lucrare pentru ca-l cunosteam”. Acesta este cel mai des raspuns pe care-l primesc comisarii Garzii Financiare Bacau in momentul in care, in urma controalelor, depisteaza persoane fizice care lucreaza fara a avea acte in regula la reabilitatea termica a unui imobil. Daca nu se poate demonstra contrariul, cel in cauza scapa basma curata. Va fi sanctionat insa de ITM pentru ca lucreaza la negru. “Avem un protocol de colaborare cu ITM-ul. Ceea ce este cel mai important este faptul ca aceste persoane nu au societati comerciale. Intr-un fel sau altul noi ii vom obliga sa se inregistreze”, a declarat Romeo Fratila, comisar-sef al Garzii Financiare Bacau. Din nefericire pentru bacauani, in momentul in care lucreaza cu astfel de persoane, se supun la nenumarate riscuri. Abandonarea lucrarilor inainte de finalizare, izolatia deficitara, utilizarea unor materiale slabe din punct de vedere calitativ si absenta oricarei garantii sunt doar câteva dintre ele. Tragerea la raspundere a acestora este aproape imposibil de realizat din cauza faptului ca intre prestatorul de servicii si beneficiar nu exista niciun fel de contract. “Aceste persoane nu sunt cuantificate separat, dar verificari se fac in permanenta. Pe baza declaratiilor beneficiarilor noi putem insa demonstra ca activitatea nu a avut un caracter benevol. Astfel se poate reconstitui o parte din TVA-ul pe suma respectiva. Cele mai mari sanctiuni sunt insa aplicate pentru munca la negru”, a mai spus comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau. Insa lipsa banilor ii determina pe multi dintre locatarii blocurilor din Bacau sa apeleze la aceasta solutie riscanta. Neavând societati comerciale, respectivii “constructori” nu polatesc nici TVA nici impozite. Prin urmare, costurile pentru anveloparea imobilului scad simtitor. Riscurile sunt insa incomparabil mai mari.
Doina Mincu
Alexandra Zaharia
