O parabola cu banci si niste sateni

5


Imaginati-va ca intr-un sat vin, din capitala judetului, câtiva insi cu bunzunarele doldora de bani care se ofera sa-i imprumute pe sateni ca sa-si ia televizoare, tractoare sau chiar lanturi de aur, sa se dea mari ca sunt si ei bogati.

Si imaginati-va ca multi dintre sateni dau navala sa se imprumute, mai ales ca strainii cu bani nu cer garantii, ba chiar bat din poarta in poarta imbiind lumea sa ia credite.

Satenii se apuca sa ia banii si sa-i cheltuiasca. Unde anume? Chiar in capitala judetului, ca acolo erau magazine. Magazinele vând marfa multa si baga incasarile la banci. Bancile imprumuta in continuare indivizii respectivi, care merg iar in sat sa dea taranilor bani pe datorie. Taranii isi platesc datoriile din recolta.

Când ploua, nu e problema. Dar vine un an cu seceta mare. Recolta nu se face, taranii n-au cum sa plateasca ratele. Indivizii care aruncau cu banii in gâste sunt disperati: nu pot da inapoi banii bancilor. Bancile de la judet ramân cu banii imprumutati, iar negustorii ai caror bani fusesera folositi la imprumutarea taranilor isi cer depozitele. Se anunta un faliment de rasunet. Dar bancile din capitala judetului il cunosc pe prefect.

Prefectul vine in sat si-l obliga pe primar sa semneze ca intreaga datorie a taranilor catre camatari va fi trecuta la datoria primariei. Si primaria ia un credit imens de la bancile din capitala judetului si-i plateste pe camatari. Datoria catre camatari este stinsa. Dar, acum intreg satul era dator catre bancile de la judet. Fie ca au luat credit de la camatari, fie ca nu, toti satenii trebuie acum sa plateasca datoria primariei. Si nu pot plati.

Iar atunci, prefectul vine si spune ca trebuie sa strânga cureaua. Sa taie din leafa politistului, a invatatorului, a preotului, din pensiile bunicilor si sa creasca impozitele. Se fac toate astea, dar datoria tot nu poate fi platita. Ba, mai mult, satenii sunt flamânzi si bolnavi pentru ca nu mai au ce mânca si muncesc mai mult.

Bancile se duc la prefect si se plâng ca nu-si recupereaza banii. Prefectul vine inapoi in sat si spune ca trebuie luate masuri mai dure. Doar ca satenii se revoltasera intre timp si au ales alt primar. Care ii spune prefectului ca, da, datoria trebuie platita, dar in alte conditii, care sa permita satenilor sa-si revina. Prefectul se enerveaza, bate din picior si cheama presa si i se plânge ca nesimtitii de sateni nu vor sa-si plateasca datoriile.

Tara intreaga afla in scurt timp ca exista un sat care s-a imprumutat ca sa-si cumpere bunuri de lux si care acum nu mai vrea sa dea banii inapoi. Ba, mai mult, satenii respectivi sunt niste lenesi si hoti, care fura statul si nu-si platesc taxele.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

5 COMENTARII

  1. Aşa-i, unor astfel de dobitoci mândri că au televizor pe datorie, democratia le este duşman mai mare decât moartea: măcar când crapi nu deranjezi pe nimeni. Problema României ieşite din comunism este că numărul ăstora depăşeşte de vreo 5 ori numărul oamenilor cu scaunul la cap. Ce să facem că dilema e mare: ne scufundäm, respectând democratic alegerile majoritătii dobitoace sau devenim un fel de dictatură aristocratică?

    • Domnu’ Costel nu ati inteles nimic. Ideea articolului este ca pentru niste oameni care s-au imprumutat si nu mai pot sa plateasca, sufera si ceilalti din cauza masurilor de austeritate impuse pentru a salva bancile.

      Iar asta cu aristocratia, lasati-o moarta! Prefer democratia pentru ca, daca poporul greseste, greseala se poate corecta la alegerile viitoare. Cu elitele astea puse sa guverneze poporul „nestiutor” am tot avut de-a face si treaba a iesit proasta de fiecare data.

  2. Bancile trebuiau neaparat salvate de catre stat, prin indatorarea acestuia, pt ca….nu sunt altceva decat sucursale ale bancilor din dragul Occident! Care Occident, la ananghie, transfera paguba pe capul fraierilor. Ca el tre’ sa ramana frumos si bogat, sa fie admirat in continuare…
    O economie sanatoasa a unui stat adevarat n-ar avea motiv sa salveze banci private neromanesti, iar acest stat si-ar pune in aplicare politicile economice prin banci proprii. Dar asta presupune existenta unei forte politice care sa puna in aplicare o politica economice unitara si nationala. Avem asa ceva?

  3. In concret ,solutia sta in maniera in care actualul sistem financiar-bancar occidental este neutralizat si inlocuit cu un altul la care se lucreaza prin grija altor structuri /aliante ,aceleasi care se implica in instaurarea Pacii prin Orientul Mijlociu …ei,asteptam si noi acele ,,dezvaluiri „care sa ne dizolve,, ceata „in care suntem imobilizati de ceva veacuri .M-as bucura sa fim noi,umanitatea pregatiti sa aflam care sunt ,,cei ” care au creat si contribuit la distrugerea planetara cu tot ceea ce implica aceasta la toate nivele.Intre timp,sa ramanem cu mintea limpede ca sa nu ne mai manevreze cum vor bancile,executorii judecatoresti,,,alesii neamului „etc.Iarasi ,in concret : Contestatii peste contestatii la executari silite formulate de oamenii de rand, ca ceilati din categoria ,,grea” au avut grija sa-si instraineze bunurile ca te si crucesti cand auzi ca-s saraci lipiti pamantului dupa ce si-au agonisit averile prin furt si negocieri facute prin cavouri,biserici,stadioane ,wc-uri etc.Minte limpede, Inima cea Buna si Pace ,multa,multa Pace !
    De clatinat la nivel mondial se ,,clatina ” ceva si asta ne afecteaza pe fiecare .Vom trai si vom vedea .Numa’ sa fie spre Bine ,ca asa ma rog !

LĂSAȚI UN MESAJ