Niciunul dintre castelele sau conacele construite, cu precădere în secolele XIX și XX, de familiile boiereşti, politicieni, diplomaţi, industriaşi, care au trăit sau a avut moşii pe teritoriul actual al judeţului Bacău, nu a rămas în proprietatea statului după evenimentele din decembrie 1989.
Cea mai mare parte s-a distrus, altele au fost retrocedate, însă puţine dintre ele mai sunt în circuitul cultural sau turistic. Cu toate că unii dintre actualii proprietari le-au scos la vânzare sau erau dispuşi la negocieri cu administraţiile locale, în niciun caz acestea nu s-au materializat (ex. Casa Cancicov, Palatul Ştirbei etc.), nu s-a pus în operă dreptul la preemţiune, cu toate că cele mai multe au reprezentări de identitate culturală, istorică, sentimentală pentru localităţile respective. De-a lungul anilor s-a înregistrat doar un singur caz de acest gen, în 1971 (1970), Primăria municipiului Bacău achiziţionează imobilul în care a trăit şi a creat marele poet George Bacovia, fiind transformat în casă memorială.
În alte două exemple, statul român a primit cu titlu gratuit două imobile.Soţia pictorului Nicu Enea, Elvira Enea, a donat casa în care a trăit şi a creat artistul, împreună cu mai multe lucrări de artă, devenind Casa memorială “Nicu Enea”, iar sora savantului Ion Borcea, Eufrosina Borcea Petrovanu, a donat patru camere şi un hol, pentru amenajarea unei expoziţii dedicată vieţii şi activităţii marelui savant, la Racova.
În rest, după noi potopul! Dezinteres, lipsă de respect faţă de înaintaşi, faţă de moştenirea culturală, ştiinţifică, faţă de personalităţile care au marcat istoria acestor locuri. Sunt şi cazuri fericite, Conacul Leca, Casa Sterian etc., care au intrat într-un proces de refacere şi modernizare. Nimeni nu contestă dreptul proprietarilor sau al moştenitorilor de a intra în posesia bunurilor deţinute, doar că prea multe asemenea imobile, odată retrocedate, au avut o soartă dramatică, fiind lăsate în paragină, actualii proprietari neavând puterea economică pentru a le întreţine.
Pentru a justifica această afirmaţie, voi aminti aici doar câteva dintre aceste castele, conace, imobile înstrăinate, pierdute din memoria culturală a Bacăului, altele au un statut incert, fiind supuse lucrării implacabile a timpului, câteva au intrat în posesia unor persoane dispuse să le modernizeze, chiar dacă, monumente istorice fiind, le-au schimbat destinaţia, sursa fiind Lista Monumentelor Istorice, protejate de lege: Casa Anania (str. G. Bacovia), Casa Alecsandri, Casa G-aral Cantili, Casa Poltzer (Cuza Vodă), Casa Rafailă (Cuza Vodă), Hotel Athenee Palace (Hotel Central), Hanul Orbic, Conacul Rosetti (Căiuţi), Palatul Ştirbei (Dărmăneşti, s-a vândut cu doar 400.000 de euro, plus12 ha de teren şi pădure), Castelul Ghika, plus parc (Dofteana), Conacul Buzdugan (Gh. Doja), Castelul Roşu (Hemeiuşi), Conacul Furnuraki (Răcăciuni), Cazinou (Slănic Moldova), Conacul Secară (Verşeşti, Sănduleni), şi ultimul pe listă Palatul şi Parcul Ghika din Comăneşti, de care ne vom ocupa astăzi.
După retrocedare, Palatul Ghika din Comăneşti a fost scos la vânzare
Palatul Ghika din oraşul Comăneşti a fost retrocedat apoi scos la vânzare pe site-ul de specialitate OLX de către o persoană care semnează „Paltin Sturza”. Preţul solicitat este de 1.621.488 de euro (7.394.398 lei), negociabil. Prezumtivii cumpărători sunt înştiinţaţi că palatul are o amprentă la sol de 850 mp şi o suprafaţă construită de 2550 mp., 22 de încăperi şi un parc de 74200 mp. Ceea ce nu se spune în anunţ este faptul că imobilul este monument istoric, fiind înscris în Lista Naţională a Monumentelor.
În prezent, în Palat funcţionează Muzeul Etnografic al Văii Trotuşului, o expoziţie de artă contemporană a Muzeului de Artă din Bacău, iar un spaţiu este alocat unei expoziţii cu obiecte de epocă, care au aparţinut boierilor Ghika, astfel că Palatul şi imensul parc au devenit obiective culturale şi turistice de mare interes pentru oraşul Comăneşti, pentru turiştii aflaţi în tranzit. Cel puţin o întrebare se naşte: ce se va întâmpla cu acest patrimoniu cultural, de o valoare inestimabilă, pentru oraş, pentru judeţ, ce soartă va avea parcul oraşului. Un prim răspuns vine de la Iulian Bucur, sef secţie Etnografie a Complexului Muzeal din Bacău.
“Recent, pentru orice eventualitate, am procedat la un inventar, pe bază de documente, a întregului patrimoniu etnografic. În caz că se va pune problema evacuării, vom proceda conform legislaţiei şi instrucţiunilor specifice. În condiţiile în care nu se va găsi, de către administraţia locală, o altă variantă, tot inventarul va fi adus în Bacău şi depozitat. Soluţia ideală ar fi ca acest patrimoniu, care reprezintă zona Văii Trotuşului, valoroasa colecţie, să rămână acolo unde îi este locul, la Comăneşti”, a precizat Iulian Bucur. De aceeaşi părere este şi Dionis Puşcuţă, şef secţie Artă a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”.
Palatul şi Parcul mai pot fi salvate
În urma unor procese de lungă durată cu Primăria Comăneşti, Curtea Apel Bacău a decis că Paltin Sturza are calitatea de moştenitor şi i se cuvin atât palatul cât şi parcul care-l înconjoară. La acea dată, Paltin Sturza lăsa de înţeles că este dispus la o colaborare cu autorităţile locale, declarând că Palatul îşi va păstra destinaţia, însă, între timp, s-a răzgândit şi l-a scos la vânzare.
“Palatul nu este în administrarea noastră, ne declara în 2014, Mariana Popa, director al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu», însă avem acolo, în custodie, peste 1000 de piese de patrimoniu de etnografie şi 150 de opere de artă plastică, semnate de mari artişti români. Am primit înştiinţarea de retrocedare, mai repede sau mai târziu, va trebui, cred, să ne recuperam patrimoniul. Ce o să facem cu el, este într-adevăr, o mare problemă, deoarece spaţii nu mai avem.”
Timpul a trecut, suntem în 2017 şi nu s-a găsit nicio soluţie, în aceste condiţii, cum s-a mai întâmplat, întreg patrimoniul din Palatul Ghika este condamnat să ajungă într-un beci, iar imobilul să aibă soarta altor palate de pe Valea Trotuşului.
Contactat, primarul din Comăneşti ne-a spus: „Știu că Palatul Ghika a fost scos la vânzare, dar este monument istoric din Clasa A și condițiile prevăzute pentru clădirile din această categorie sunt cele mai restrictive. Deocamdată, Muzeul de Etnografie și Artă găzduit de Palatul Ghika funcționează, este deschis și are vizitatori.
În cazul în care se va găsi un cumpărător, noi sperăm că acesta va renova Palatul deoarece este degradat, iar după renovare ne dorim să păstreze muzeul. Cel mai mult ne doare că s-a pierdut parcul, care este foarte iubit și foarte important pentru locuitori, fiind singurul din orașul Comănești.” Sunt convins că nu s-au explorat toate posibilităţile, în aceşti patru ani de la retrocedare s-a bătut pasul pe loc, fiecare a aşteptat un semn de la celălalt, nimeni nu a avut iniţiativa ca părţile să se aşeze la masa discuţiilor, negocierilor. Este, cred, timpul să intervină în această situaţie Consiliul Judeţean, cât şi Prefectura, fiind o problemă care, am înţeles, excede competenţa şi puterea Primăriei Comăneşti.
Palatul Stirbei Darmanesti
Până atunci, mulţi comăneşteni au venit cu soluţii, şi-au manifestat interesul pentru rezolvarea acestei nedorite situaţii, mai ales că sunt direct afectaţi, propunând diferite modalităţi de rezolvare a situaţiei create, astfel ca Palatul şi Parcul să rămână ale oraşului:
“Ar trebui ca primăria din Comaneşti să facă un efort şi să intre în negociere cu proprietarul palatului pentru ca acesta să ajungă pe plan local un simbol asemănător cu Palatul Culturii din Iaşi”, este opinia unui comăneştean.
“Palasul din Iaşi a adunat la aceeaşi masă o echipă substanţială de investitori cu bani cât bugetul Primăriei Comăneşti pe 10 ani. Îţi dai seama că nu ai pe cine aduna din oraş să investească alături de Sturdza, să se facă ceva, însă soluţii mai sunt”.
“Dacă oraşul nu poate singur, mai sunt şi alte oraşe în jur, se pot face asocieri, fundaţii, este varianta cumpărării, nu mi se pare o sumă foarte mare, dacă ne raportăm la întreaga zonă de munte. Muzeul şi parcul sunt ale noastre. Chiar ne-a părăsit de tot patriotismul?”, este apelul unui alt locuitor din Comăneşti.
Castelul Langeais de pe Valea Loarei
Am căutat şi am găsit: Pe Valea Loarei (Franţa), scrie Larisa Tais pe blogul său, sunt peste 80 (optzeci) de castele, care de care mai frumoase, toate fiind în “stare de funcţionare”. Născută în România, însă trăitoare acum într-o localitate de pe celebra Vale, Larisa a întocmit o listă cu aceste castele, multe dintre ele fiind vizitate, cu diferite ocazii, de bloggăriţa îndrăgostită de istorie şi de turism. O parte sunt în proprietatea unor persoane fizice, cele mai multe însă aparţin unor instituţii, muzee, institute de cercetare. Toate pot fi vizitate, iar cu diferite priliejuri, la aceste castele, se organizează somtuoase manifestări, festivaluri de muzică, simposioane, baluri de caritate, serbări specifice zonei. Proprietarii fac bani buni, anual fiind vizitate de milioane de persoane din întreaga lume.
Cât despre ale noastre: A fost o dată, a fost o dată ca-n poveşti…
Conacul din satul Negoiești va fi vândut
Aleșii județului se vor întâlni marți, 8 august, în prima ședință extraordinară din această lună. Ordinea de zi cuprinde cinci puncte, din care doar trei sunt proiecte de hotărâre. Primul dintre acestea vizează neexercitarea dreptului de preempțiune pentru cumpărarea conacului din satul Negoiești, comuna Ștefan cel Mare. Mihai Bălan, împuternicitul lui Constantin Negri, a anunțat că proprietarul vrea să vândă imobilul principal și anexele (grajduri, magazii, hală industrială, lăptărie etc.), în suprafață totală de 2.238 mp. Singurul care e monument istoric e conacul, dar nici Ministerul Culturii, nici CJ Bacău nu intenționează să-l cumpere. Celelalte două proiecte de marți propun stabilirea componenței Comisiei pentru Protecția Copilului și aprobarea statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Consiliului Județean. Silvia Pătrășcanu
