Haldele de steril de la Comanesti, „mortale” daca nu sunt ecologizate

Minele de la Comanesti au „amutit” de ani buni, iar peste 4500 de ortaci s-au vazut trimisi acasa, in valuri succesive de concedieri, operate de Societatea Nationala a Carbunelui (SNC) Ploiesti dupa 2000. In urma exploatarii miniere au ramas munti de amintiri, dar si munti de steril care ameninta acum sa lunece inspre oras. De aproximativ 10 ani, fosta exploatare este parte intr-un amplu proiect de ecologizare a sectoarelor de mina. Acestea sunt inchise, iar haldele de steril rezultate in zeci de ani de exploatare sunt ecologizate. Programul de ecologizare, finantat de Banca Mondiala, inainteaza mai lent decat o face sterilul. La inundatiile din 2005, halda de la sectorul Asau s-a deplasat peste 50 de metri in directia orasului.

Peisajele de la Comanesti sunt ucigase. Ele ascund ceva sumbru, un ceva care a erupt in vietile oamenilor cu ocazia inundatiilor din 2005. Infiltratiile de apa cauzate de precipitatiile in exces au facut ca haldele de steril rezultate in zecile de ani de exploatare miniera sa lunece, vertiginos, inspre cartierele marginase ale orasului. Locuitorii stau cu sabia deasupra capetelor si cu spaima ca orice ploaie mai zdravana aduce muntii de steril mai aproape de casele lor. Ii propteste in vietile loc. In ultimii ani de viata ai CDR-ului, la mina Comanesti – cu cele 7 sectoare aferente (Leorda, Vermesti, Craciunesti, Trotus – 1 Mai, Rafira, Asau si Lumina – RAL) – Ministerul Economiei a demarat un amplu proiect de ecologizare. Sub tutela ecologizarii, peste 4500 de mineri comanesteni si-au pierdut locurile de munca, intregul sector minier din tara fiind restructurat. Finantat de Banca Mondiala, programul de reconversie a fostei zone miniere Comanesti vizeaza inchiderea sectoarelor miniere si ecologizarea haldelor de steril rezultate in urma activitatii de minerit. Potrivit reprezentantilor primariei, doar doua sectoare n-au intrat inca in program, desi acesta are un termen strict.

Sanatoriu in loc de mina

O mina poate fi inchisa in cateva zeci de pagini, nu mai mult. Pe situl internet al Ministerului Economiei exista un manual de 25 de pagini, in care se explica etapele de parcurs pentru inchiderea unei mine. Medicul Mircea Doran a avut nevoie de chiar mai putine pentru a converti sectorul de mina Vermesti intr-un sanatoriu destinat persoanelor cu dizabilitati mentale. Un model de reconversie. Pe locul fostului sector, ajuns in paragina la finele anilor 90, Doran a creat un spital cu parc si biserica proprii. Biserica de lemn. „Totul a inceput in 2000. M-am intalnit cu domnul Berceanu la minister (n.r. – Radu Berceanu, fost ministru al Economiei in Guvernul CDR). Am facut, atunci, concesiune in nume personal, pe 30 de ani. In iulie am concesionat cladirile, in august terenul si in septembrie s-a dat ordinul de infiintare. A fost important faptul ca aflasem ca se vine cu inchidere de mine si ecologizare”, a povestit medicul. El a adaugat ca incepand cu 2009 a renuntat la concesiunea in nume propriu, centrul trecand in subordinea Consiliului Judetean, prin intermediul Directiei Generale pentru Protectia Copilului. In coasta sanatoriului, halda ecologizata – brazdata de canale de drenaj betonate – aminteste ca la Vermesti, candva, cateva sute de mineri scoteau tone de carbune de la 500 de metri adancime.

„A alunecat 50-60 de metri”

Simion Alboaie are cu ce se lauda. E insa o lauda amara ca fierea. In 2005, cand inundatiile au ingropat in mal si bolovani sute de case din marginimea Comanestiului, premierul Tariceanu l-a vizitat. A si dormit in casa lui Alboaie. O casa de penelist. „Sunt consilier local din partea PNL, dar partidul nu conteaza asa mult. Nu facem politica, facem administratie”, s-a laudat alesul local. Traitor dintotdeauna prin partile Comanestiului, Alboaie atrage atentia asupra pericolelor, se incrunta, fruntea-i se farama in cute. „La Asau, au inceput sa dea steril prin partea asta cam de prin 62. Atunci s-a format halda, putin cate putin. Au fost gradini, inainte de a incepe sa se dea pamantul. Aici este foarte important sa se planteze pe halda. La inundatiile din 2005-2006 in vale a fost pamantul pana la acoperisul caselor. Halda a alunecat 50-60 de metri. A mai alunecat si in 2006, dar mai domol. Greutatea mare, infiltratiile de apa si lipsa copacilor o fac sa lunece la vale”, a precizat Alboaie. Consilierul a spus ca doar pentru stabilizarea haldei Asau ar fi nevoie sa se planteze aproximativ 20.000 de puieti de salcam. „Cresc repede si au radacini intinse. Fixeaza pamantul”, a explicat el.

Reconversie turistica?

In pofida riscurilor cu care se confrunta intreaga zona, edilii au planuri mari. Parca prea mari. Dupa finalizarea programului de inchidere si ecologizare a tuturor sectoarelor de mina, Primaria Comanesti vrea sa infiinteze un muzeu al mineritului. Proiectul prevede deschiderea in scop turistic a unei galerii de mina, cel mai probabil RAL, pana la adancimea de 200 de metri. Reconversia turistica a fostei exploatari miniere ramane insa un tel indepartat. „Poate chiar aici, la mina RAL vom deschide o galerie in scop turistic, pe 100-200 metri, amenajata cu vagoneti, linie ferata si tot ce a insemnat specificul minier al zonei. Pana la urma astfel de valorificari in scop turistic ale fostelor zone miniere s-au realizat si in alte tari din UE”, a dezvaluit Nicolae Ciocan, viceprimarul Comanestiului. Fiu de maistru miner, Ciocan a atras atentia cu privire la lentoarea cu care se desfasoara programul de ecologizare a sectoarelor. „80 la suta sunt bani de la Banca Mondiala, 20 la suta de la Guvern. Ei bine acesti 20 la suta sunt o problema. Eu discut prin prisma consecintelor si nu a politicii. Vad ca din varii motive se tot amana, ba ca nu sunt bani, ba ca trebuie reproiectat”, a afirmat, ingrijorat, viceprimarul.

Aurul rosu valoareaza milioane

Haldele ascund si altceva decat riscul iminent de alunecare inspre oras. Sterilul si reziduurile rezultate in urma mineritului pot fi transformate in zgura buna pentru… terenurile de tenis. Comanestiul, sustine un localnic, ar sta pe munti de zgura. „Propriu-zis, haldele sunt de zgura. Deseul care ramane in urma prelucrarii carbunelui se depune in halde si se autoaprinde devenind zgura. Noi in Comanesti stam pe munti de zgura. Eu am pus pe terenuri zgura de la mina Lumina. Avem aici zgura pentru inca 10-15 ani”, a dezvaluit Catalin Popa, detinatorul unor terenuri de tenis in Parcul Ghika din centrul Comanestiului.
Zona miniera nu-si mai permite nici macar luxul traitului din amintiri. Cei 4500 de fosti mineri parca s-au scurs in pamant. Pe 1 aprilie 1999, de ziua minciunilor, Guvernul lui Radu Vasile declara zona miniera Comanesti ca zona defavorizata. Statutul de zona defavorizata trebuia sa se mentina, conform HG nr. 207 din 25 martie 1999 pe o perioada de 10 ani. Odata cu accederea in UE a Romaniei, toate facilitatile oferite de Guvern zonelor defavorizate din tara au fost eliminate.
Lucian Bogdanel

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ