Ediţia 2015 a examenului de finalizare a studiilor pare a avea aceeasi configuratie, câta vreme confirma tintele asumate de Societatea Cultural-Stiintifica „Vasile Alecsandri“, prin cele doua facultati: Litere si, respectiv, Stiinte. Cercetarea elementelor de spiritualitate specifice comunitatilor romano-catolice/ceangaiesti a consemnat înca o serie de localitati de pe vaile Siretului si Trotusului: Sabaoani (jud. Neamt), Seaca (com. Dofteana), Trebes (com. Mărgineni), Calugareni (com. Damienesti), Târgu-Ocna si Schineni (com. Saucesti). (Ultimele cinci asezari sunt din judetul Bacau). Sase candidate (în ordine: Ana-Ancuta Vieru, Teodora-Vasilica Melinte, Anca-Mihaela Antoce, Ana-Maria Bolea, Alina-Roxana Pintilie si Anca Popa) au ales aceste puncte de ancheta – investigate partial pâna acum – pentru a verifica la fata locului daca traditiile, obiceiurile, portul si mai ales limba au particularitati care impun o tratare diferentiata a elevilor/prescolarilor.
Aplicând Chestionarul elaborat de Centrul de Lingvistica, Istorie Literara si Folclor Iasi din cadrul Academiei Române, au ajuns la concluzia ca fondul spiritual moldovenesc este generalizat, iar în privinta comunicarii orale se manifesta câteva trasaturi de care profesorul este bine sa tina seama. De exemplu, cercetând fondul principal lexical, pe baza studiului din 1954 al lui Al. Graur, s-a constatat ca acesta este comun romano-catolicilor si ortodocsilor, dupa cum comuna este si nevoia de acomodare la explozia lexicala moderna. Greu rezista regionalismele sau cuvintele populare, care îsi fac o reduta din semantica proprie. Cerându-i-se un exemplu de particularitate lexicala, o candidata a ales cuvântul cuibar, care în unele localitati ceangaiesti are întelesul de „vas în care se face baie la picioare“. Active ramân nuantele fonetice: vocalele a si i cunosc un sunet intermediar, care poate crea confuzii, ca si în cazul consoanelor s si s/j si z, rostite prin substituire (sapte, în loc de sapte; cozoc, în loc de cojoc). De remarcat ca trasaturile vocalice se întâlnesc la toate vârstele, pe când cele consonantice sunt conservate îndeosebi în graiul batrânilor.
A doua directie a cercetarii propuse de S.C.- S. „Vasile Alecsandri“ poartă titlul „Pro genius loci“ si are în vedere studierea culturii zonale, ilustrata de personalitati din sfera stiintei si culturii. A creat o frumoasă impresie lucrarea Andreei Savin, „Personalitati tecucene în viziune didactica“, realizata prin mijlocirea interviurilor cu mai multi creatori/organizatori din municipiul galatean. Sunt ilustrate artele plastice, literatura (privilegiata, poezia) biblioteconomia, publicistica, muzeografia, învatamântul, istoria etc. Varianta scrisa si cea audio/video a conversatiilor, ca si seria de fotografii si autografe vor vedea lumina tiparului, dupa o necesara revizuire. „Exista o miza didactica a demersului tau?“ a fost întrebata candidata. „Ei bine, da! Vreau sa realizez un optional la nivelul Tecuciului, pentru a cunoaste mai bine valorile locului“, a venit, cu aplomb, raspunsul. Presedinta comisiei, prof. univ. dr. Venera-Mihaela Cojocariu, dar si lect. univ. dr. Luminita Druga au fost încântate ca nu au avut de corectat decât „maruntisuri“ din exprimarea orala a candidatelor, adica abateri fonetice moldovenesti (mai ales închiderea vocalelor finale: casi, si termini, în loc de casa, sa termine) si nu a mai auzit *optisprezece sau *saptisprezece, pentru optsprezece, respectiv saptesprezece.
