Universitarul Ștefan Munteanu (foto) a devenit un răsfățat al editurilor europene. Editura Lambert Academic Publishing – Germania, i-a publicat, în condiții grafice de excepție, în limba engleză, studiul „Mihai Eminescu’s. Contribution to the Philosophy of Law” (2014).
Anul trecut, consacrarea eminescologului a trecut granițele și în Spania. Editura Niram Art Madrid, care are ecouri ample la Londra și New York, i-a publicat/difuzat, în traducerea lui Alexandru Belemuski, remarcabila lucrare ,,La filosofía india y la creación literaria de Mihai Eminescu”. Aventura spirituală a autorului în universul eminescian căpătase deja consacrarea academică prin doctoratul susținut la Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iași (1997), cu teza „Filosofia indiană şi creaţia lui Mihai Eminescu”. Publicată la Editura Didactică și Pedagogică, lucrarea a fost aplaudată, peste doi ani, de Academia Română, cu Premiul ,,Ion Petrovici”.
,,«Filosofia indiană și creația lui Mihai Eminescu» este o carte gândită şi scrisă cu emoţie şi pasiune. Este o înfăptuire pe care o lungă perioadă de timp nici nu am visat-o. Pentru că în România tinereţii mele exista un mediu cultural care îngrădea până şi visul oamenilor”, spune autorul, care schițează portretul cărții propusă publicului de limbă spaniolă: ,,Această ediție a cunoscut puţine modificări faţă de ediţia în limba română, din 1997. Cert este că spiritul cărţii a rămas în totalitate acelaşi. Am intervenit doar puţin în restructurarea textului, am adăugat unele date lămuritoare, pentru un cititor străin, privind viaţa şi opera marelui poet-cugetător şi am actualizat, parţial, bibliografia. Aşa se explică structura actualei ediţii, care cuprinde următoarele trei părţi: 1. Personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu. 2. Dimensiuni ale spiritualităţii indiene. 3. Eminescu și spiritualitatea indiană.
Prima parte este menită să-i familiarizeze pe cititorii spanioli cu personalitatea reprezentativă a culturii române. Am insistat mai mult asupra caracteristicilor operei. Pentru că opera, chiar dacă a rămas, în cea mai mare parte, doar în manuscrise, oferă consistenţa unei creaţii geniale. Opera este cea care ne dă mărturia felului în care se mira Eminescu în faţa Fiinţei lumii. În partea a doua sunt schiţate, sintetic, dimensiunile şi caracteristicile spiritualităţii vechi indiene care l-au ispitit, deloc întâmplător, pe Mihai Eminescu. Ideea este că, spre deosebire de expansiunile culturale violente, propagarea culturii indiene s-a realizat în mod paşnic şi spontan.
Altfel spus, vechea filosofie indiană nu a venit să ne agreseze, ci ea a fost atrasă şi acceptată pentru că mediul cultural european avea nevoie de ea. Eminescu a gustat cu nesaţ mesajul textelor vedice şi brahmanice, mesaj pe care l-a prelucrat genial, în stil propriu, inconfundabil, în poeme precum „Scrisoarea l”, ori „Luceafărul”, dar şi în alte texte prozaice. În partea a treia a acestei lucrări este abordată, în manieră critică, modalitatea în care Eminescu s-a raportat la filosofia indiană şi, mai ales, posibilele efecte ale acestei raportări, mai întâi în proză, apoi în poezie”.
Și pentru publicul spaniol, mesajul lucrării lui Ștefan Munteanu este tulburător, mai ales prin argumentarea elevată a universalității lui Eminescu, geniul care, asumând ca principiu arheul, a creat o operă coerentă, originală, în care exprimă o filosofie autentică şi o viziune estetică modernă. Iar raportarea la filosofia indiană, sugerează convingător autorul, nu trebuie făcută ca la un izvor de inspiraţie, ci ca la un termen de comparaţie, ca la un reflector special, capabil să proiecteze dimensiunile cugetării poetului-filosof. ,,La filosofía india y la creación literaria de Mihai Eminescu”, fapt european de cultură/civilizație, i-a cucerit deja (și) pe spanioli.
