Am fost recent prin mai multe localitati de pe stânga Siretului. S-au schimbat multe, s-a construit, mai ales imobile pentru locuinte. Altii in perimetrul vechi al satelor, altii in câmp deschis, cu speranta, cred, ca in timp satul se va intinde pâna la ei.

Acum n-au lumina, n-au gaze, doar un wc in capatul gradinii si un gard care imprejmuieste casa. Garduri mari, inalte, din beton, fier sau lemn. De jur imprejur, cu porti solide, ca ale cetatilor medievale. La un calcul rapid, valoarea gardului, in multe cazuri, depaseste pretul casei. Ati vazut? Ramâi crucit de imensitatea unor asemenea constructii. De cine se apara, de cine se feresc respectivii cetateni? La fel se intâmpla si cu terenurilor agricole, livezile, viile etc. Se fura, vin hunii, gepizii? Nu inteleg.

Multi cetateni, in tinerete sau in puterea vârstei, s-au mutat la oras, mai ales in anii de dupa razboi. Milioane de oameni au devenit oraseni cu acte in regula, numai ca au luat cu ei si obiceiurile, mentalitatile, cutumele, multe dintre ele cu un continut moral sanatos, altele cu radacini adânci in viata specifica satelor.

Dupa ce au primit cheile de la apartamente, prima grija a fost sa construiasca un gard in jurul blocului, din ce a putut si a apucat fiecare: sârma, fier, sipci sau, in fericite cazuri, au plantat garduri vii. Niciun metru de teren nu a ramas neingradit. Orasul a devenit un imens sat. Moda a fost preluata, pâna la urma, si de institutiile publice: scoli, banci, biserici, spitale, muzee etc. Putine asemenea cladiri mai respira, peste tot dai de garduri, porti cu lacate. Cine a pus mâna pe o bucata de pamânt, proprietate publica sau privata, a protejat-o cu un gard, mai nou din beton si fier, simplu sau forjat.

Am vazut la televizor, am fost putin peste granita: alt aer, alta mentalitate. Cladirile publice sunt deschise, monumentele laice sau religioase au deschideri frumoase spre strada, cu gazon sau interesante jocuri cu flori si arbusti. De acelasi tratament se bucura si imobilele destinate locuintelor.

Ma intreb de ce suntem asa inchisi, inchistrati, suspiciosi, de ne baricadam cu ziduri viata, când am putea trai in libertate, cu deschideri spre vecini, strada, public, beneficiind toti de spatiile verzi, de frumusetea unor imobile ale patrimoniului nostru cultural si istoric. Doar asa vom avea un oras liber, care poate rasufla un aer occidental.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ