Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.

Curtea Constituțională a României (CCR) a discutat cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cei ai Președinției au cerut miercuri Curții Constituționale a României (CCR) să admită cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională referitoare la adoptarea OUG 13/2017, în timp ce reprezentanții Senatului și Camerei Deputaților au solicitat respingerea lor.

La ședință nu a fost prezent niciun reprezentant al Guvernului.

În deschiderea ședinței, președintele CCR, Valer Dorneanu, a propus conexarea celor două cereri, una depusă de CSM și cealaltă de președintele Klaus Iohannis, iar instanța constituțională a fost de acord, neexistând obiecții nici din partea părților, după care s-a trecut la dezbateri.

Una dintre reprezentantele CSM a arătat, în susținerea sa, că multe dintre modificările operate în Codul penal și Codul de procedură penală nu au avut la bază decizii ale CCR, deși așa se menționa în nota de fundamentare.

„O astfel de justificare nu poate fi acceptată, în condițiile în care modificările depășesc deciziile Curții Constituționale și, uneori, nu sunt fundamentate pe deciziile Curții Constituționale. (…) În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu (…), aceasta excede demersurilor normative generate de decizia Curții Constituționale 405/2016, care doar a interpretat înțelesul sintagmei ‘îndeplinește în mod defectuos’. (…) Vă rugăm să observați că abrogarea reglementării referitoare la infracțiunea de neglijență în serviciu și, de asemenea, modificarea și completarea art.290 alineatul 2 din Codul de procedură penală privind denunțul nu au fost fundamentate și nici justificate de existența unei decizii a Curții Constituționale sau de o altă situație extraordinară”, a spus reprezentanta CSM.

Ea a mai solicitat ca, prin măsurile dispuse de CCR, pe viitor Guvernul „să analizeze temeinic și să justifice urgența și situația extraordinară în ceea ce privește reglementările prin ordonanță de urgență” și, totodată, să obțină în prealabil avizele și punctele de vedere necesare.

La rândul său, reprezentanta Președinției, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, a subliniat că deciziile pe care le va lua CCR cu privire la cele două cereri, dar și la sesizarea formulată de Avocatul Poporului vor contribui la clarificarea modului de cooperare dintre instituțiile statului.

„Deciziile pe care Curtea le va pronunța în aceste dosare cred că vor sprijini cooperarea loială dintre autoritățile statului, construcția statului de drept și, poate, o mai bună înțelegere a conduitelor, așa cum rezultă ele din Constituție, reglementate pentru autoritățile publice”, a afirmat Simina Tănăsescu.

Șerban Nicolae, în calitate de reprezentant al Senatului, și-a început susținerea cu o referire la contextul în care CSM a luat decizia de a sesiza CCR.

„Am fost neplăcut surprins de situația creată și de ipoteza în care Curtea Constituțională ar fi pusă în situația să analizeze un conflict juridic de natură constituțională, apărut în circumstanțe pe care le credeam elucidate. Nu este un secret faptul că sesizarea CSM s-a făcut după o intervenție intempestivă a președintelui României, care s-a dus special la ședința CSM ca să ceară acest lucru. Este un lucru de notorietate publică și nu poate fi negat”, a spus senatorul Șerban Nicolae.

În acel moment, el a fost întrerupt de președintele CCR, Valer Dorneanu, care i-a atras atenția că se discută despre un conflict juridic de natură constituțională și trebuie ca toți cei care iau cuvântul să se refere strict la argumentele juridice.

Eugen Nicolicea, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaților, a cerut CCR, la rândul său, respingerea celor două cereri.

„Neexistând elementele care să determine un conflict juridic de natură constituțională privind CSM și Guvernul, acela ca CSM să aibă în atribuții să dea avize, dar mai mult decât atât, are practic o interdicție din partea Curții, care i-a limitat competențele. În cealaltă speță, există exercitarea atribuțiilor (…), chiar dacă pot să fie invocate anumite erori. Vă rog să respingeți aceste două sesizări”, a spus deputatul Nicolicea. AGERPRES


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ