In lipsa totala a precipitatiilor, mai ales a ninsorilor, fenomenul meteorologic predominant al ultimelor saptamâni a fost, fara indoiala, ceata.
La nivelul orasului Bacau, ceata poate fi considerata unul din fenomenele meteorologice caracteristice, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de frecventa (în medie 63-65 de zile pe an, maxime de 80 – 82 de zile pe an), durata si intensitate (predominarea ceturilor persistente, dense, care determina o scadere a vizibilitatii sub 50 m).
Dupa cum precizeaza profesorul Lucian Serban, inspector scolar de geografie, “aparitia cetii este determinata la nivelul Bacaului de câteva aspecte particulare: aşezarea oraşului în zona mai joasa a Culoarului Siretului, înconjurat de unitati de relief mai inalte, favorizând inversiunile termice si stationarea maselor de aer umede, intinderea considerabila a suprafetelor acvatice din intravilan şi din proximitate (peste 250 ha luciu de apa numai prin prin lacul Bacau II si lacul de agrement) si numarul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban citadin. Toate acestea confera Bacăului un specific microclimatic de neinvidiat, mai ales toamna si primavara”.
Profesorul Serban mai spune ca aceste particularitati climatice au fost explicate sintetic înca de acum câteva decenii de climatologul Ion Gugiuman intr-un pasaj relevant: “Acest calm al atmosferei se datoreste unui aspect al reliefului – cel de bazin orografic, marginit la est si la vest de dealuri inalte, iar la sud de o strâmtoare – poarta de la Racatau, – care frânează scurgerea maselor de aer spre sud. Si atunci, aerul frânat si rece coboara de pe dealuri si provoaca temperaturi reduse, ceata si negura”.
Conform profesorului Serban, rolul hotarâtor pe care il are salba de lacuri de pe Bistrita în formarea ceturilor s-a observat cât se poate de clar în toamna anului 2011, când golirea Lacului Serbanesti pentru efectuarea unor lucrari hidrotehnice a “transformat” parca peste noapte atmostera Bacaului, devenita astfel pentru câteva luni mult mai însorita si mai uscata.
