Aracii, caprele si rapitoarele domestice hoinare

0


…Doar câtiva din principalii factori, care pun in pericol ariile protejate din apropierea Bacaului. La rapitoarele domestice hoinare ar trebui inclusi si braconierii. Sunt deja câtiva ani buni de când se vorbeste despre Situl Natura 2000 – „Lacurile de acumulare Buhusi – Bacau – Beresti”. Zona protejata incepe cu lacul Lilieci, urmând apoi arealul lacurilor Bacau II, Galbeni, Racaciuni si Beresti, pâna la granita cu Vrancea.

Mamaaa… ce de-a plastic!

A fost prima reactie pe care au avut-o studentii din primul si al doilea an de la Facultatea de Biologie – Ecologie, a Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau. Acestia au raspuns provocarii voluntarilor de la Centrul Regional de Ecologie, când au vizitat pentru prima oara zonele protejate. I-am intâlnit duminica dimineata pe digul de la Galbeni, imbracati bine si inarmati cu aparate de fotografiat si binocluri. Bogdan Ioan Bontas, biolog, unul dintre organizatori, formuleaza in câteva fraze scopul:

 Aracii, caprele si rapitoarele domestice hoinare

 

„Practic, vrem sa cooptam studentii care urmeaza cursurile de profil, si nu numai, in actiunile noastre de monitorizare. Sa mergem pe teren, sa le aratam aria protejata, sa le explicam ce presupune sa monitorizezi pasarile acvatice, toata ihtiofauna… Sa vada practic cu ce se vor ocupa si confrunta ca viitori biologi.” Bogdan, impreuna cu alti trei colegi, Dorel Ureche, Carmen Bejenaru si Adriana Enache au documentat pe parcursul mai multor ani, un raport ecotoxicologic privind bioacumularea de metale grele (cadmiu, plumb, cupru, zinc), in probe prelevate din apa, sedimente si tesuturi animale. In date concrete, „la nivelul anului 2012, pe raza municipiului Bacau activau 15 agenti economici, poluatori majori. Insumat, acesti poluatori au eliberat in mediul ambiant 1698 de kilograme din aceste metale grele.” Spre deosebire de alte substante poluante, cum ar fi hidrocarburile petroliere si alte deseuri care invadeaza mediul, acestea se acumuleaza treptat in organismele vii, inclusiv in pesti. La nivelul zonei noastre, concentratia este destul de scazuta, situându-se sub limitele maxime admise de normativele in vigoare. Având in vedere ca anual peste 3500 de pescari sportivi activeaza pe aceste arii protejate, când sunt semnalate poluari, deversari accidentale, o perioada de timp, pâna nu se fac cunoscute rezultatele analizelor, este indicat ca pestele prins sa nu fie consumat sau comercializat.

Unde-i buba?

Am fost prezent la ultima intâlnire, organizata in sala de conferinte de la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau, unde au fost invitati primari si viceprimari din comunele pe a caror teritorii se intinde situl, reprezentanti din partea politiei si jandarmeriei, initiatori de proiecte. Voluntarii de la Centrul Regional de Ecologie Bacau au prezentat un raport privind evaluarea starii de conservare a ariilor protejate, axat mai ales pe activitatile cu impact negativ si propuneri de adoptare a unor masuri care sa asigure o mai buna protectie a speciilor de interes comunitar si a habitatelor lor specifice. Mai pe româneste, in cadrul discutiilor libere s-a ajuns la concluzia ca, legi exista, normele de aplicare sunt cunoscute, organisme de verificare si control exista, dar stam ca de obicei…prost, la capitolul executie si finalizare.

„Braconajul piscicol ramâne activitatea cu cel mai mare grad de impact negativ, atât prin prezenta barcilor in zonele si perioadele de protectie stricta cât si prin impactul asupra sursei de hrana a pasarilor”, constata Gabriel Gritcu. „Anul acesta, pâna la inceputul lunii martie, s-au facut 20 de controale, având sprijinul jandarmeriei. Au fost cazuri când am documentat prezenta a mai mult de 10 ambarcatiuni pentru braconaj concomitent, pe acelasi lac. Au fost identificate persoanele implicate. Am intâlnit un caz când o singura ambarcatiune detinea peste 2500 de metri de plasa monofilament. Amenzile si distrugerea materialelor folosite nu sunt in masura sa-i descurajeze pe braconieri.”

 Aracii, caprele si rapitoarele domestice hoinare

De ce nu merge?

Este abordata si problema braconajului la pasunat. „Nu vorbim aici de situatia de subzistenta, pentru cel care are 2-3 capre, ci pentru ala care creste 100 – 200 de animale si nu are in proprietate sau concesionat niciun metru de pasune. Eu nu cred ca primarii in a caror localitati sunt amplasate stâne pe albia majora, nu stiu de ele! Am gasit amenajari de podete intre insule, mai ceva ca-n Vietnam, sa poata trece caprele de pe o insula pe alta.” Replica vine chiar din partea alesilor: „Si-atunci sa nu mai produca omul niciun kilogram de brânza? Din ce sa traiasca? Hai sa-i dam in cap! Ce sanse are? Ajutorul social?” Argumentele insa… nu mai lasa loc de comentarii.

„Va dau numai un exemplu, pentru ca situatia se regaseste si in alte comune. In parcul Gheraiesti, imediat dupa calea ferata, este o stâna a unuia pe care-l cheama chiar Ciobanu. N-are niciun metru de pasune. De ce nu poate intra in legalitate? Pasuneaza in frontul de captare, pe digul Bistritei, in parcul Gheraiesti. Au fost sute de copacei plantati in parc. Acum sunt bete. Le-au ros caprele.

Facem protectie sociala devastând natura? Si pentru câti poti sa o faci? Ca vecinul daca vede ca ala nu pateste nimic, vrea si el! Despre stâna de la coada lacului Lilieci la fel. Au inceput sa-si faca constructii, imprejmuiri cu garduri de sârma. Le-a dat cineva autorizatie? ” Cu probleme se confrunta si edilii din Gioseni, Horgesti, cu taierile ilegale de lemn si… confectionarea aracilor. Este o activitate care incepe in lunca inca din ianuarie. Pentru 2 lei bucata sunt afectate zone intregi de vegetatie.

 Aracii, caprele si rapitoarele domestice hoinare

Comunele situate in imediata vecinatate a municipiului se mai confrunta cu o problema. Cea a câinilor si pisicilor abandonate, salbaticite. Un adevarat dusman pentru avifauna ariei protejate in perioada de inmultire. Pe lista activitatilor negative, cu impact mediu si major, mai trebuiesc trecute: utilizarea pesticidelor si fertilizantilor pe terenurile cultivate in vecinatate; taierea arborilor; abandonarea deseurilor; accesul ambarcatiunilor; vandalismul si arderea stufului – vegetatiei, in perioadele de cuibarit; golirea necontrolata a bazinelor lacurilor, pentru efectuarea de lucrari hidrotehnice.

Omul poate controla partial, din timp, prin sistemele de baraje, inundatiile si viiturile din perioadele de cuibarit si depunere a icrelor. Insa, in primavara lui 2014, prin deversarea brusca a unui volum semnificativ de apa din lacul Gârleni in lacul Lilieci, a fost compromis sezonul de cuibarit din zona lacului Lilieci. Trebuie specificat ca majoritatea acestor zone introduse sub protectie, nu sunt accesibile in mod natural omului. In general sunt inconjurate de ape, izolate fata de principalele cai de comunicatie. De aceea, accesul in zonele de cuibarit, din perimetrul ariilor protejate, stabilite si protejate prin lege, este interzis in perioada 1 martie – 15 iunie.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ