Edilii nu au bani de “prevenire”
Criza economica a marit numarul adultilor care nu mai sunt in stare sa-si indeplineasca obligatiile de parinte si ii parasesc sau ii neglijeaza pe copii. In mod obisnuit, familiile sarace, cu nivel scazut de instruire, in care adultii presteaza activitati sezoniere, au meserii slab calificate sau nu au loc de munca, precum si cuplurile in care relatia dintre parteneri este de concubinaj si toate deciziile stau sub semnul provizoratului sunt predispuse sa-si abandoneze copiii. Lor li s-au adaugat, in 2010, adultii carora li s-au diminuat salariile sau au ramas fara slujba, nu si-au mai putut achita ratele si facturile, si-au pierdut locuinta etc. In vreme de recesiune economica, statul intervine din timp pentru a nu permite agravarea cazurilor sociale, care ar insemna mai multa suferinta, dar si costuri mai mari. La noi, tocmai “activitatea de prevenire in comunitatile locale, in special in cele rurale, e punctul nevralgic”, arata Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. In ciuda faptului ca e mult de lucru, primariile rurale nu au un compartiment specializat in asistenta sociala. De cele mai multe ori, intr-o comuna cu 5000 de locuitori, un singur angajat, care e si referent, si agent agricol, “tine dosarele” aferente Legii 416 si ale persoanelor cu handicap. La asta se reduce “serviciul social”. In niciun caz, nu se face prevenire. Se asteapta ca pruncii sa fie abandonati in maternitate sau lasati singuri acasa, in frig, fara hrana, apoi, dupa disparitia mamei, e anuntata “Protectia Copilului”. DGASPC Bacau nu are incotro si trimite echipa Centrului de Servicii pentru Interventii in Regim de Urgenta, ii preia pe minori si ii incredinteaza unui asistent maternal, daca nu cumva sunt grav bolnavi si trebuie dusi urgent la Spitalul de Pediatrie.
“Interventia primara” e sarcina primariilor
DGASPC Bacau a incercat sa-i convinga pe edili ca “interventia primara” pe cazuri este esentiala in prevenirea abandonarii, neglijarii sau abuzarii copiilor. De altfel, Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si Ordinul 95/2006 stipuleaza foarte clar ca interventia primara este realizata de catre autoritatile locale de la domiciliul copilului. “Cu toate astea, s-a constatat ca nu doar interventia primara, ci chiar evaluarea initiala se efectueaza cu intârziere de catre factorii responsabili in domeniu, arata Sorin Brasoveanu. Astfel, de la sesizarea in scris a unui caz si pâna la primirea unui raspuns oficial care sa confirme sau sa infirme cele semnalate au trecut mai mult de 30 de zile, durata maxima pe care o prevede legislatia, fiind necesara revenirea la instiintari.” Cu alte cuvinte, primariile rurale nu-si indeplinesc sarcina de a preveni institutionalizarea copiilor, desi au un interes financiar in directia asta: sunt obligate sa suporte intre 25 si 50 la suta din cheltuielile de intretinere a minorilor ocrotiti de DGASPC.
“Ni se interzice sa facem angajari”
“Nu avem un serviciu specializat, dar avem un asistent social, arata Ionel Petraru, primarul comunei Rosiori. Ca sa ai serviciu acreditat trebuie sa ai un sef si doi subalterni. Nici nu avem voie sa facem angajari. De anul trecut, nu mai avem personal contractual. Toti salariatii sunt functionari publici si nu se mai face nicio angajare.” Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) le-a comunicat organigrama si nu mai misca nimeni in front. “Primaria Gârleni are doua angajate cu studii superioare, arata Valentin Flenchea, primarul comunei. Se descurca foarte bine si fac fata tuturor cazurilor.” De ce ar mai fi nevoie de un serviciu acreditat? Edilii sustin, totusi, ca inteleg rolul prevenirii abandonului si abuzului, dar nu infiinteaza servicii sociale din cauza ca le lipsesc resursele. “Noi am avea nevoie de cel putin doi angajati pe asistenta sociala, iar ca sa se realizeze prevenire cu adevarat, de inca unul, care sa fie toata ziua pe teren”, afirma Ionel Petraru. Vinovat pentru lipsa serviciilor acreditate e sistemul, lipsa de corelare intre diverse institutii, intre diverse politici, nicidecum primarul. Edilii afirma ca nu este drept doar sa li ceara: “Noua ni se interzice sa facem angajari si ni se taie resursele, apoi suntem acuzati ca nu avem specialisti si nu realizam servicii de calitate.” Primarii nu au aflat ca tocmai acreditarea e solutia la lipsa de resurse de care se plâng.
Acreditarea, calea de acces spre fondurile europene
Din cele 93 de primarii care sunt pe teritoriul judetului Bacau, numai 15 au acreditat serviciul sau compartimentul public de asistenta sociala. Situatia este cu atât mai surprinzatoare cu cât obtinerea acreditarii nu presupune vreun efort financiar din partea celui care o solicita. "Acreditarea nu implica nicio cheltuiala in plus, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. De aceea nu se explica de ce primariile nu doresc acreditarea, care inseamna un brend, un certificat ce dovedeste ca ai capacitatea de a presta servicii sociale de calitate." Primariile municipale si orasenesti sunt obligate, prin lege, sa aiba un serviciu social. Cele din mediul rural, care sunt in numar de 85, trebuie sa aiba constituit un compartiment sau sa aiba un angajat cu atributii de asistent ori referent social. Legislatia nu le impune acreditarea serviciului sau a compartimentului respectiv. Dar lipsa acreditarii reprezinta un obstacol in calea accesarii de diverse fonduri. Primariile care nu au acreditare nu sunt eligibile pentru a fi acceptate cu proiecte sociale finantate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. "In conditiile in care primariile au un buget auster, este necesar chiar sa aiba acreditare, pentru a raspunde mai bine nevoilor de asistenta sociala ale comunitatii, a mai spus directorul AJPS Bacau. O reclama, in primul rând, persoanele in vârsta, ramase singure, dar si copiii lasati in grija bunicilor de catre parintii lor, plecati la munca in strainatate. Practic, acreditarea ii permite primariei sa acceseze fonduri pentru a-si dezvolta serviciile sociale."
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru
Patru sute de copii au fost abuzati
Chiar din luna ianuarie a anului 2010, DGASPC Bacau s-a trezit cu un numar mare de abandonuri. Unele mame si-au adus copilul la sediul institutiei si l-au lasat pe hol sau au anuntat ofiterul de serviciu ca nu-l mai pot creste, prin urmare, vor sa-l dea “la stat”. In judetul Bacau, anul trecut, au fost parasiti 38 de copii, iar alti 407 au fost supusi unei forme de abuz: 196 de copii au fost neglijati, 87 au fost abuzati fizic, 29 au fost abuzati sexual, 4 au fost abuzati emotional, iar 8 au fost exploatati prin munca. Asistentii sociali ai Centrului pentru servicii de interventie in regim de urgenta in domeniul protectiei copilului (CSIRUDPC) au identificat 32 de “copii ai strazii”, din care patru au fost preluati de Adapostul “Morcoveata”, si au lucrat cu 23 de copii repatriati, din care doar doi au fost returnati, unul plecând in Franta, cu familia. Serviciul de urgenta a instrumentat si 91 de cazuri in care copiii se aflau in situatie de risc, dar nu se incadrau la abuz, neglijare, trafic intern sau extern, copii repatriati etc. Pâna la 1 decembrie, au fost preluati in sistemul de protectie 60 de copii, ceilalti fiind incredintati parintilor, bunicilor sau altor rude capabile sa aiba grija de ei.
Silvia Patrascanu
