Prof. Mariana Holca este directorul Scolii cu clasele I – VIII Cleja din anul 2010. Din 2006 este profesor titular si preda disciplinele chimie si fizica. Are o experienta de 25 ani in invatamânt si este originara din judetul Iasi. Dupa terminarea facultatii, viata a purtat-o in judetul Neamt, iar dupa ce s-a casatorit a venit in Bacau si a fost detasata in mediul rural. A acumulat in toti acesti ani experienta si a invatat cum sa conduca o scoala. Când ajunge acasa, trebuie sa pregateasca temele pentru a doua zi, sa urmareasca e-mailul, iar telefonul suna pâna seara târziu.
Ce va ofera functia de director?
Cred ca pe multi dintre colegii de breasla, functia de director ii priveaza de timpul liber. In plus, te responsabilizeaza foarte mult. Eu am noroc ca nu am copii acasa care sa ma conditioneze ca timp si preocupari, iar sotul meu s-a obisnuit cu idea ca aceasta functie te solicita foarte mult. Eu nu am in scoala un director adjunct, asa ca in lipsa acestuia fac de toate. Sunt profesor la clasa, director si administrator. Prin urmare, trebuie sa coordonez inclusiv activitatile pe timp de vara. Cred ca singurul segment liber pe timp de vara ramâne 8 – 15 august. In rest, am diverse activitati in scoala. Am avut posibilitatea sa ma transfer la Scoala nr. 19, insa, din lipsa de timp nu mi-am depus dosarul la termen.
Cine este calificat sa stea la catedra?
Pentru orice debutant este greu la inceput de drum. Naveta, distanta, oamenii, copiii, personalitatea diferita a fiecaruia, toate la un loc sau luate separat te pot descuraja. Daca ai chemare pentru meseria de dascal si faci totul din pasiune, ai sansa sa ajungi un dascal exceptional. Noi nu am avut cu cine sa ocupam patru posturi de invatator, in conditiile in care un calificat poate câstiga intre 1.000 si 1.200 de lei, iar un necalificat este remunerat cu aproximativ 700 de lei. Pentru multi, salariul nu este motivant. Mie mi se pare ca generatiile care vin de pe bancile facultatilor sunt mai slab pregatite.
Se poate face performanta in mediul rural?
Da, se poate. Am si demonstrat acest lucru. Am avut elevi care au intrat la colegii de renume din Bacau cum ar fi Colegiul National Un lapte salvator
In timp ce elevii de la oras fac mofturi când vine vorba despre laptele si cornul scolarului, aceste alimente au mare cautare in rândul elevilor saraci de la tara. Pentru multi, laptele si cornul oferit la scoala inseamna o masa sigura. La aceeasi scoala, ii surprind pe elevi la pauza mare. Toti au in mâini cutiile de lapte si aproape cu gesturi mecanice duc la gura câte un biscuit. Copiii se uita curiosi catre oamenii straini care au intrat in clasa si manânca in tacere. „Mie chiar imi place laptele! Eu nu am vaca acasa, cum au alti copii!, spune unul din copiii mai curajosi. O fetita slabuta si cu pistrui care terminase de baut laptele pastreaza in pachetel câtiva biscuiti. „Ii pastrez pentru fratiorul meu mai mic, de acasa. Asteapta sa-i duc câte ceva in fiecare zi!”, spune fetita. Probabil ca invatatoarea a vazut uimirea de pe chipul meu si a mentionat ca sunt multe familii sarace in sat, care nu au acasa nici macar o vaca care ar putea sa le asigure copiilor laptele atât de necesar. Astfel de cazuri sunt si in comuna Bogdanesti. „In familiile dezorganizate intâlnim cele mai multe probleme. De aceea, câtiva copii stiu doar gustul laptelui baut la scoala, pentru ca unele familii nu isi pot permite sa cumpere o vaca”, declara prof. Mioara Grigore.