Când este momentul să mergeți la un medic neurolog, acel doctor specializat în tratarea bolilor sistemului nervos?
Cât de important este, într-un accident vascular cerebral, timpul de reacție? Mai ales că sistemul nervos este un ansamblu complex ce implică și măduva spinării, și creierul.
Îngrijorător este faptul că, la nivel mondial, accidentele vasculare cerebrale constituie a treia cauză a deceselor, după bolile cardiovasculare și cancer, iar România este în primele trei țări europene în ceea ce privește incidența crescută a bolilor cerebrovasculare.
Despre toate acestea am stat de vorbă cu dr. Doina Lazăr, medic șef al Secției de Neurologie din Spitalul Județean de Urgență Bacău, o secție care funcționează cu 80 paturi în spitalizare continuă, 3 paturi spitalizare de zi, 8 medici, 2 kinetoterapeuți, 21 asistenți medicali și 16 cadre auxiliare.
– Doamna doctor, cele mai multe urgențe care vin în spitalul județean din Bacău sunt pe Neurologie. Așa este?
– Da. Sunt mai multe urgențe pe care le internăm. Sunt accidente vasculare, epilepsia, miastenia gravis (o disfuncție neuromusculară caracterizată în special prin slăbiciune și oboseală musculară, n.r.) și sleroza multiplă puseu (o boală autoimună, una dintre cele mai comune boli ale sistemului nervos central, n.r.). Statistic vorbind, accidentele vasculare ischemice și hemoragice sunt mai frecvent întâlnite. Avem, lunar, pe această secție 270 de cazuri internate, din care 70 sunt spitalizările de zi și restul spitalizările continue, iar în ambulatoriul de specialitate sunt 20 – 30 de consultații pe tură.
– Din aceste statistici reiese că suntem o populație bolnavă, aici, în această zonă a țării, care suferă de boli din această patologie.
– Suntem, din păcate, pentru că sunt și anumiți factori de risc. De exemplu, accidentul vascular apare mai frecvent între 60 și 70 de ani, dar am constatat că această vârstă a scăzut, spre 40 – 50 de ani, ca un tribut, să spun așa, adus civilizației, iar aici mă refer la consumul de fast-food, junk-food, de alcool și energizante, la care se adaugă fumatul și stresul. Pe lângă acești factori sunt și factorii genetici, însă factorii de risc sunt, în general, legați de o viață nesănătoasă și de netratarea altor boli – hipertensiune arterială, diabetului zaharat, al dislipidemiei (creșterea colesterolului și a trigliceridelor, n.r.), afecțiuni care se pot complica cu un accident vascular cerebral.
Trebuie mers periodic la medicul de familie
– Și ce trebuie să facem, concret?
– Important este să adoptăm o politică sanitară înțeleaptă. Cum? Unu: prin educația în școală, care este esențială – copiii trebuie să facă mișcare, să se alimenteze sănătos, în perimetrul unităților de învățământ să nu existe chioșcuri care să vândă mâncare fast-food și băuturi carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr.
Doi: prin screening-ul clinic și paraclinic la medicul de familie, prima verigă din sistemul de sănătate, care poate decela, descoperi factorii de risc, poate diagnostica hipertensiunea arterială, diabetul, dislipidemia, care, netratate, pot duce la accidentele vasculare cerebrale.
Trei: prin educarea cu ajutorul mass-media, prin acele spoturi publicitare, care ne avertizează să facem mișcare, cel puțin 30 de minute pe zi, să reducem consumul de sare, zahăr și grăsimi, să evităm consumul excesiv de alcool etc. Dar, în general, pentru a nu deveni pacienții medicilor neurologi, trebuie să ducem o viață sănătoasă, trebuie mers periodic la medicul de familie, iar dacă apar primele semne de accident vascular, pacientul trebuie transportat de urgență la spital, pentru a fi investigat și tratat. Americanii au o vorbă – „time is brain”, care de fapt înseamnă că dacă pacientul este dus cât mai repede la spital, creierul poate fi salvat, iar șansele de a rămâne cu sechele, cu acel deficit neuromotor sau cu o tulburare cognitivă, sunt reduse.
Nu există un standard de boală
– Este boala neurologică genetică? O putem moșteni, dacă avem antecedente în familie?
– Sunt riscuri, dar asta nu înseamnă că obligatoriu facem acea afecțiune. Poate, doar, trebuie să fim mai atenți și să actionăm, așa cum am mai spus, pe stilul nostru de viață. Manifestările bolilor neurologice sunt variate. Nu există un standard de boală. Fiecare pacient este o entitate, există un protocol terapeutic pe care îl aplicăm, dar îl adaptăm pe fiecare caz. Nu este o rețetă tip.
Nu există sistem sanitar care să nu consume mari resurse
– Un pacient cu accident vascular se poate recupera complet?
– Să explicăm ce înseamnă un accident vascular. Într-o materie mobilă, care reprezintă sediul cogniției și a spiritului, se produce o breșă, o leziune, fie un infarct, fie o hemoragie, iar aceea zonă devine moartă definitiv. Noi, medicii neurologi, acționăm pe zona din jur, care este viabilă. Ce ne interesează pe noi este ca pacientul să rămână cu sechele cât mai mici, pentru a putea fi reinserat social, profesional, familial. Avem pacienți care după un astfel de accident și-au reluat complet activitatea anterioară. Depinde însă de cât de mare este acea leziune, dar și de acel… „time is brain” de care am mai spus, deci de timpul de intervenție.
– Care sunt investițiile din Secția de Neurologie a spitalului? Ca să vorbim și de investiții financiare, nu numai de cele… personale, să le spunem așa.
– Sunt și investiții. Nu există sistem sanitar care să nu consume mari resurse, iar secția noastră folosește dotările generale ale spitalului pentru investigațiile imagistice – computerul tomograf, RMN-ul, dar avem pe secție și ecografe Doppler, și electrocardiograf, mai este și electroencelagraful din cabinetul din ambulatoriu. Dacă în anii ’90 era o aventură să faci un computer tomograf, iar RMN exista doar unul singur la Spitalul Panduri București, acum vorbim în alți termeni, pentru că avem toate aceste dotări la noi, în spital. Nu putem explora creierul decât cu RMN sau tomografic, care ne ajută să punem un diagnostic în timp util și putem astfel interveni imediat terapeutic. Singur, că și noi suntem o secție mare consumatoare de aceste resurse. Totul însă este făcut pentru binele pacientului care se adresează spitalului și, implicit, secției noastre.
Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică):
dr. Adorjan Biro – medic primar
dr. Maria Chiriac – medic primar
dr. Carmen Husian – medic primar
dr. Doina Lazăr – medic primar (șef secție)
dr. Roxana Matei – medic primar
dr. Doinița Vărgulescu – medic primar
Contract doar pe gărzi: dr. Adrian Ghica și dr. Simona Radu, medici specialiști
