Temele puse in discutie la Simpozionul „Bacau – memoria apei”, organizat de Societatea Numismatica Româna (presedinte Vilica Munteanu), Sectia Bacau, au fost interesante si importante pentru comunitatea bacauana, pacat insa ca prezenta nu s-a ridicat la importanta temelor puse in discutie.
„Nimeni nu ne poate opri sa le reluam identitatea orasului, prezentul si viitorul lui sunt teme mereu de actualitate”, a declarat Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert, participant la intâlnire.
„Simbolistica si identitatea milenara a Bacaului – heraldica”, o incursiune in istoria pecetelor si stemelor oficiale ale orasului Bacau, a fost tema prezentata, cu argumente si documente, de dr. Anton Cosa.
Astfel, stema Bacaului a avut mai multe reprezentari si simboluri incorporate, una dintre cele mai semnificative si reusite steme a fost cea din 1930, la care se revine abia in 1993. In 2008 se aproba in CL actuala stema, surpriza vine când dr. Anton Cosa afirma ca actuala stema nu este avizata de Comisia Nationala de Heraldica, fiind, deci, ilegala, deoarece, in România, ca peste tot in lume, exista o lege care reglementeaza acest domeniu, insa consilierii nu si-au batut capul prea mult cu aceasta chestiune, chiar daca este vorba de identitatea si simbolistica orasului nostru.
„As fi fost bucuros ca stema sa aiba avizul comisiei nationale. Problema este ca dupa aprobarea de consilieri, nu s-au mai facut pasii urmatori. Primaria a mai organizat si in 2001 un concurs pentru steme. Problema este ca rezultatele sunt indoielnice”, a argumentat dr. Cosa. De ce este atât de important un simbol aparent mic?
„Pentru ca vorbeste despre identitatea noastra, nu este al primarului, este al comunitatii. Daca erau consultati specialistii, poate se ajungea la un simbol potrivit”, mai spune specialistul. De altfel, in opinia dr.Cosa, stema corecta heraldic este cea din perioada interbelica, in centrul careia se afla Fecioara Maria, cu pruncul.
„De altfel, un principiu in heraldica spune ca este bine sa fie pastrate valorile asupra carora specialistii si-au dat avizul. In plus, un alt principiu este de a nu amesteca simbolurile religoase, cu cele laice. De ce sunt acum pe stema cerbul si Fecioara?”, conchide dr. Cosa.
Bacaul a intors spatele apei
Una dintre cele mai dezbatute teme, care a si stârnit interesul celor prezenti a fost „Apele Bacaului si contextul energiilor neconventionale necesare dezvoltarii asezarii unei comunitati umane”, prezentata de prof. Dan Scriban.
Dintotdeauna, oamenii si-au intemeiat locurile de convietuire in preajma apelor, vitale pentru viata si dezvoltare, purtatoare de energie si bogatii naturale. Din pacate, in ultimii 50 – 60 de ani, Bacaul a intors spatele apei, au fost de acord toti cei prezenti, exemplificând prin dezvoltarea pe axa NS, intre apa si calea ferata, ignorând de-a lungul anilor avantajele pe care ni le ofera natura din belsug: apa.
Interesante au fost discutiile si pe tema propusa de prof. Alin Popa: „Istoria vietii cotidiene bacauane”, care a ajuns la aceeasi concluzie: ignorarea istoriei, a traditiilor acestor locuri, lipsa dialogului dintre factorii decizionali si beneficiari, si mai grav, ignorarea de la actul decizional a unor categorii importante ale populatiei: specialistii – arhitecti, ecologisti, artisti, industriasi, sociologi, medici, preoti, profesori, dar si a institutiilor potential furnizoare de informatii si opinii.
Interesanta a fost povestea Luncii Bistritei si a avantajelor oferite pentru turisti, drumeti sau cercetatori, spusa de un – surprinzator pentru mine – impatimit al drumetiilor prin locuri tainice si pline de frumusete din jurul Bacaului, cum l-am descoperit pe Doru Simovici. Si tot el a mai facut o dezvaluire, care a surprins asistenta:
„Daca vrei sa iei o decizie care priveste viitorul Bacaului, cred ca mai intâi ar trebui sa urci pe dealurile de la Luizi Calugara, ai o privire panoramica pâna aproape de Sascut si Filipesti. Ai Bacaul in palma. Eu am fost: este o splendoare, nu doar pentru un artist, ci si, mai ales, pentru cei care au acces la decizie, pentru azi, pentru mâine, pentru multi ani.”
Idei fara finalitate
Bacaul nu are o stema aprobata, dar nici alte simboluri care sa creeze o identitate, dupa care sa fim recunoscuti, nu exista. Monumentele care troneaza la intrarile si iesirile din oras ne fac in continuare necinste. In 2012, Primaria a organizat un concurs de idei intitulat idei „Semnale de intrare in municipiul Bacau”.
In urma jurizarii au fost alese machetele realizate de doi concurenti: Catalin Bogdan Cretu si Valeriu Nicolaides. Primul a câstigat marele premiu de 3.500 de lei, iar pentru al doilea s-a suplimentat un premiu de 2.500 de lei.
Aceste semne urmau sa fie amplasate la cele sase porti ale orasului Bacau, care asigura legatura cu orasele Vaslui, Roman, Piatra Neamt, Onesti, Moinesti si Bucuresti. Intre timp, unul dintre câstigatori, Catalin Cretu, a devenit consilier local din partea PNL. L-am intrebat ce s-a intâmplat cu ideea sa.
„S-a premiat si a ramas la stadiul de concurs. Noi am prezentat planse, cu propunerea noastra, dar s-a cerut sa venim cu o idee structurala, nu am urmarit sa cream un simbol, neaparat”, a declarat arhitectul Catalin Cretu. Singura idee care s-a materializat a fost amplasarea MIG-ului la iesirea spre Onesti, si acela fara avizul de la Cultura.
„Totusi, este de retinut ca aceste concursuri se pot numara pe degetele de la o mâna si sunt totusi importante, pentru ca sunt consultati specialistii si rezulta idei bune”, a conchis arhitectul.
Stema noua a fost creata in contextul implinirii a 600 de ani de atestare documentara a Bacaului. Noua stema a municipiului Bacau o are pe Maica Precista in partea superioara, ocrotitoarea orasului, iar in partea inferioara se gasesc cerbul si brazii. Culoarea rosie este specifica stemelor din Moldova. Cele doua zone sunt despartite de un brâu ce reprezinta aspiratiile orasului catre viitor. Cele sapte turnuri din partea superioara simbolizeaza faptul ca Bacaul este municipiul resedinta de judet.
Gheorghe Baltatescu
Andreea Gavrila
Un proiect uitat: noul sediu al Primariei Bacau
De parca s-ar fi terminat toate proiectele aflate in derulare in Bacau si n-ar mai fi existat nici o preocupare edilitara, autoritatile locale au simtit nevoia, in anul 2014, sa faca un nou sediu pentru primarie. Ce-i drept, actualul sediu, in care cândva a functionat comitetul municipal PCR sau cel al UTC, a devenit nefunctional. Insa, ca mai toate proiectele din ultimii ani, si cel al construirii unui nou sediu s-a spulberat ca un fum. Si s-au mai si cheltuit ceva bani din bugetul local, deocamdata fara rost si fara perspective palpabile.
Initial, prin februarie 2014, a aparut un comunicat al Primariei, semnat de Vasile Tescaru, viceprimarul de atunci, care le propunea arhitectilor un concurs de proiecte. Premiul câstigatorului: 10.000 de lei. Arhitectii au depus 26 de proiecte, care au fost jurizate de o comisie a carei prima concluzie a fost ca spatiul propus pentru ridicarea noii Primarii, in parcarea din fata Hotelului Moldova, este neadecvat si trebuie cautata alta solutie.
Intr-un final, doua au fost proiectele declarate câstigatoare si care si-au impartit banii de premiu: cel care apartine SC LEF Proiect SRL si cel al arhitectilor Alex. Buleu si Oana Andreea Caplescu. De atunci, s-a asternut praful si tacerea peste acest proiect. S-a mai vorbit despre mutarea in alte eventuale sedii, cum ar fi o portiune din cladirea SIF Moldova, in cladirea Universitatii „George Bacovia” sau in reamenajatul Hotel „Moldova”. Dar totul pare acum cazut in uitare. (O.P.)
