Viata familiei Florin si Florentina Stoica din comuna bacauana Corbasca s-a schimbat in urma cu doi ani. In anul 2014, fara nicio tinta, dar cu un singur tel, Florin a pornit spre Germania, in cautarea unui loc de munca. A inceput sa munceasca vânzând ziare, iar dupa ce a mai invatat limba germana si le-a câstigat increderea nemtilor, s-a angajat la serviciul de curatenie al orasului.
In primele patru luni, a câstigat 700 de euro, bani pe care i-a trimis in tara sotiei, ca sa le faca pasapoarte celor doua fiice. A reusit in ultimii doi ani sa-si aduca familia lânga el, iar ceea ce-l bucura cel mai tare este faptul ca fetele s-au acomodat foarte repede in Germania si nu mai vor sa vina in România, la Corbasca.
Laura, in vârsta de 13 ani si Andreea de 11 ani, spun ca nici nu vor sa mai auda de Corbasca, locul in care si-au petrecut copilaria. Se stie ca multi dintre oamenii de acolo, supravietuiesc la limita de jos a saraciei, iar comuna nu-i ofera tinerei generatii prea multe posibilitati de dezvoltare. La inceput, Florin Stoica a plecat singur in lume, cu gândul sa razbata pentru o viata mai buna.
Când a adunat primii 700 de euro, i-a trimis acasa, sotiei Florentina, pentru a le face fetelor pasapoarte. Banii i-a strâns greu, a dormit pe unde a apucat, iar dupa un an de zile, Florin s-a angajat la serviciul de salubritate din Hamburg. Din luna februarie a anului 2015, lucreaza la curatenie, in gara din Hamburg. Si-a gasit intre timp o casuta, a inchiriat-o si s-a mutat in ea, impreuna cu familia, la periferia orasului.
Este destul de departe de locul de munca, drept pentru care face 40 de minute cu metroul. Cu toate acestea este multumit. Fetele merg la scoala, Laura vorbeste fluent germana, iar Andreea face cursuri intensive de limba germana. Recent i-a gasit de munca si sotiei, la aeroport, tot in domeniul curateniei/intretinerii.
Drumurile ni s-au intersectat intr-o zi de audienta la Serviciul Pasapoarte Bacau, unde, Florin a solicitat un termen mai scurt pentru eliberarea unui pasaport, tocmai pentru ca sotia sa trebuia sa inceapa munca mai devreme decât anticipasera. Este primul ei contract in Germania si a vrut sa ajunga la vreme, la noul loc de munca.
“Neamtul mi-a spus ca de nu se prezinta la data stabilita de el, inseamna ca nu suntem seriosi. Noi am venit in tara pentru ca tatal meu este grav bolnav, in coma. Când a sunat telefonul si l-am auzit pe neamt la capatul celalalt, mi s-a strâns inima de durere. Nu puteam sa-mi parasesc tatal, cu gândul ca il vad pentru ultima oara. Mama s-a resemnat si m-a sfatuit sa plec in Germania, sa-mi vad de munca si de familie. A ramas ea cu greul si mi-a zis ca de-o fi mai rau, ma voi intoarce, ca neamtul intelege. Stiind cât m-am zbatut sa-i gasesc sotiei loc de munca, a fost intelegatoare”, declara Florin Stoica
Florin isi intoarce privirea catre fete si fata i se lumineaza deodata. E tare mândru de ele si de cum au evoluat in Germania. In plus, pe lânga educatie, statul german le ofera si sprijin. Daca in România, alocatia este de 84 lei, in Germania, acest ajutor este de 85 euro/copil. Din acesti bani, tatal le plateste inclusiv masa, programul dupa scoala si cursurile de germana.
Florin spune ca el câstiga din curatenie intre 1.200 si 1.500 de euro/luna, din care mai mult de jumatate se duc pe chirie, utilitati si naveta. La inceput de contract, sotia Florentina va câstiga aproximativ 700 de euro.
Banii le ajung la limita in unele luni din an, iar ca sa-si suplimenteze veniturile, Florin strânge bidoane si le vinde. Bacauanul spune ca nu-i este rusine de faptul ca lucreaza la curatenie sau ca strânge bidoane. Dimpotriva, ii este recunoscator statului german pentru ca i-a oferit o sansa lui si familiei, de a avea un trai mai bun. In functie de venitul lunar al familiei, statul german le mai acorda un ajutor social, care le sporeste putin venitul.
