20 aprilie 2024
ActualitatePasiunea, mod de viata

Pasiunea, mod de viata

Vorbim despre pescuit si pescari, amintind rar de cei care se ocupa de administrarea acumularilor de apa din judet. Dar si mai rar, despre specialistii din domeniu, cei care au facut si fac cercetare. Incerc, cu sprijinul inginerului Neculai Zaharia (foto), o abordare din punct de vedere „putin” mai stiintific, a acestei ramuri, piscicultura.

Cu amanunte despre ceea ce presupune exploatarea, din punct de vedere industrial si sportiv, a acestei bogatii. De fapt, piscicultura este copilul capricios, dar cu potential, al acvaculturii, subordonata zootehniei. O activitate, ce implica cresterea oricaror animale acvatice care, ajutate de om, pot convietui intr-un spatiu delimitat. In judetul Bacau existau si in vechime, incropite din experiente acumulate de-a lungul a mai multor generatii, helesteie si iazuri. Unele erau amenajate pe lânga mânastiri, altele pe lânga morile de apa. Recolta generoasa de peste provenea, insa, tot din bazinul hidrografic al Siretului si a afluentilor sai. Proiectele de regularizare a cursurilor de apa, incepute in anii saizeci, au dus la aparitia lacurilor de acumulare. Gândite unele pentru a preveni inundatiile, altele pentru a genera si energie electrica, acestea trebuiau sa asigure mai apoi conditiile unei productii rezonabile de peste. Era nevoie de specialisti. Interlocutorul meu este unul dintre ei. Neculai Zaharia prefera sa vorbeasca mai putin despre viata personala. Pune mai presus pasiunea din copilarie pentru pescuit si animale, pe care a transformat-o mai târziu, prin studiu si experimentare, in profesie. „Nu o faci cu program. Toti cei care lucreaza, de ani buni in acest sector, ii sunt dedicati. Non-stop!”

Cultura generala inginereasca



„M-am nascut si am crescut in Bacau… din o mie noua sute cinzeci. Locuiam cam in zona unde este acum hotelul Moldova. Când eram pusti, circulau prin oras doua mopede. Erau putine masini. Am urmat scoala generala, liceul la Patrascanu… Vranceanu de astazi… apoi Facultatea de Industrie Alimentara si Tehnica a Pescuitului din Galati. Am fost singurul care am iesit din tiparele familiei, cu toate ca am avut inclinatii spre fizica.” Singurul dintre cei opt frati, cu inclinatie spre latura „bio”. Fratii au preferat stiintele exacte: matematica, chimie, electrotehnica, telefonie… „Si ingineria este tot cam pe aici. Glumeam in facultate, cum era ea organizata, spunând ca piscicultura este o cultura generala inginereasca.

POZA 2

Studiam discipline diverse, fara nicio legatura aparenta cu profilul.” In acea perioada a cunoscut-o pe Alexandrina, tot inginer piscicol, care avea sa-i devina sotie. In saptezeci si trei si-a sustinut lucrarea de diploma. Au urmat cinci ani de munca si studiu, ca cercetator stiintific, la Institutul de Cercetari si Proiectari „Delta Dunarii”. Acolo a experimentat, pentru prima data, tehnologiile de reproducere artificiala a unor specii, considerate valoroase pentru industria alimentara: salau, stiuca, platica. Salaul a fost introdus la noi abia la inceputul anilor optzeci. In saptezeci si opt revine la Bacau, ca angajat la Directia Agricola, promovând dezvoltarea sectorului piscicol din judet. O perioada de munca intensa, materializata pâna in optzeci si cinci, prin amenajarea acumularilor de la Motoseni, Horgesti, Antohesti, Huruiesti (Floresti), acum dezafectat, Parincea (Poieni), la fel. In acel an, s-a infiintat Intreprinderea Piscicola, coordonând activitatea acesteia, ca director, timp de douazeci si cinci de ani.

Pescarul cauta pestele care se prinde

Tranzitia de la sistemul „de stat” la cel „privat” nu a fost nici simpla, nici usoara. „Imediat dupa Revolutie am adoptat problema exploatarii industriale a lacurilor. Am efectuat câteva populari cu specii chinezesti: sânger, novac, care s-au aclimatizat foarte bine pentru apele noastre, consumând fitoplanctonul refuzat de speciile autohtone. Acesti pesti au si un efect benefic asupra apelor, prin reducerea poluarii cu substanta organica.”

Urmeaza apoi câteva explicatii de natura tehnica, privind modul in care a decurs procesul de acomodare, cu apele din zonele noastre, si convietuirea… cu pestii autohtoni. Din limbajul de specialitate retin termenii: ginogeneza, efectul cyprinus carpio, impactul antropic, zooplancton, fitoplancton, mutatiile genetice care apar… La urma urmei, ingineria gentica are la baza biogeneza si nu urmareste epurarea speciilor. Vazând ca mi s-au dilatat pupilele si adopt pozitia inteleptului, care se scarpina cu stânga in dreapta, conchide: „pestii aclimatizati, consuma aceste alge si le transforma in carne”. Simplu… Nu? Potentialul piscicol exploatabil, din punct de vedere comercial, al celor peste cinci mii de hectare de luciu de apa amenajate in judetul Bacau este mare. Poate ajunge la doua sute de tone anual, fara a afecta fondul de reproductie. Omul, prin actiunile sale iresponsabile, produce si el un anumit grad de impact negativ. Principala cauza a decimarii cantitatii de peste o constituie insa fenomenele naturale: inundatiile si revarsarile.

Intre fabulatie si realitate

„Tot omul are microbul asta in sânge. E o forma de atavism, mostenita genetic. Una din primele activitati umane, alaturi de cules si vânatoare. Foarte putini au scapat neatinsi. Am cunoscut oameni in vârsta, care n-aveau nimic cu pescuitul, si-au innebunit brusc. A fost suficient sa prinda un peste-doi cu undita, si gata! Microbul i-a prins. Numai ca pescarul nostru de astazi este si flamând si grabit. Tipa si se faulteaza singur. Dar nu vorbim despre asta.” Vorbim insa. Mai putin eu. Sunt multe referiri cu caracter tehnic. Pestii autohtoni au denumiri latinesti. Carasul nici nu exista in apele noastre in urma cu cinzeci de ani. A disparut caracuda. O provocare pentru studiu si analiza, pentru fiecare lac de acumulare si fond piscicol de interes. Informatii de la initiati pentru cei care doresc sa practice pescuitul sportiv, recreativ. O provocare de a accepta sfaturile venite de la un profesionist. „Se spune ca un intelept invata din greselile altora. Eu am invatat si din propriile greseli. Daca mai pescuiesc? Acum ma incurca si tehnologia. Exista o intreaga industrie a ustensilelor pentru pescuit.

Copil fiind, pescuiam cu mâna. Pe Bistrita si alte balti. Pe sub cioate, pe sub maluri, peste tot. Apoi cu varga: boisteni, porcusori… Aveam vecini care erau pescari pasionati, de la care am invatat. In timp, datorita meseriei, mi-am tocit instinctul de pescar sportiv. Prefer sa ma uit la cineva care pescuieste. Cum prinde, cu ce prinde. La miile de tone, vagoane, care mi-au trecut prin mâna, parca nu mai are farmec… un singur peste. Daca vii la Antohesti, stau si eu lânga tine, sa prind doi carasei. La câti le-am dat drumul pe Zeletin, ca ma incurcau…! In ferma evitam carasii cât puteam. Afectau tehnologia.” M-am bucurat de o intâlnire cu un Om deosebit, de o modestie rafinata, de la care ai ce invata. Nu o sa ratez ocazia de a mai apela, daca imi va permite, la imensa experienta pe care a acumulat-o, pentru a-i cere sfatul si a face cunoscute lucruri, pe care credem ca le stim.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri