Noul guvern tehnocrat al României si-a propus sa se razboiasca nu cu marii corupti, evazionisti si alte categorii de infractori economici, ci cu saracii.
Trei milioane de români nu realizeaza venituri, iar guvernantii, in loc sa se intrebe ce pot face pentru a-i ajuta, asmut fiscul pe ei. Sa-i controleze la izmene, sa vada daca nu au dosit cumva vreun leu nedeclarat.
Caci, in România moderna, in care 40% din populatie traieste in saracie severa, bogatii nu-i cred pe saraci.
Cum ar putea, de exemplu, un ministru invatat cu salariile grase incasate la Bruxelles sa inteleaga ca exista români care nu au alta avere decât palmele cu care muncesc cu ziua? Cum ar putea politicienii invatati sa se lafaie in lux sa inteleaga vreodata ca elevii abandoneaza scoala din lipsa de resurse financiare, ca exista oameni care au o singura pereche de pantaloni si o singura pereche de incaltari, ca exista batrâni cu pensii simbolice de 20-30 de lei?
Cum ar putea niste imbuibati sa inteleaga faptul ca aia pe care i-au furat ani de zile crapa de foame si nu au ce venit sa declare fiscului?
Nu, domnii care se plimba cu masini scumpe si care se bat cu pumnul in piept ca au venit sa salveze tara nu au capacitatea de a intelege aceste lucruri.
In schimb pot abera la infinit si sa ne livreze fraze gaunoase invatate pe de rost prin cele strainataturi, pe unde au fost.
Caci, daca politicienii mai au o frica – cea a alegerilor care ii poate da jos, macar si temporar, de la Putere – tehnocratii n-au a se teme de nimic: ei nu sunt alesi, nu au responsabilitate fata de alegatori si nici teama de alegeri.
Ei pot face orice, fara sa se teama de represalii. Si daca dau gres, isi iau palaria si pleaca inapoi la unul din locurile caldute care-i asteapta pe afara. Cât despre prostii care ramân in tara, mai da-i in ma-sa!
Niste tarani care nu inteleg ce genii au la guvernare.
