28 martie 2024
ActualitateMercurialul supermarket-urilor, stabilit dupa „mersul” la taraba

Mercurialul supermarket-urilor, stabilit dupa „mersul” la taraba

* comerciantii din piete se plâng ca afacerile le sunt ruinate de supermarket-uri care vând sub pretul de la taraba

Venirea marilor retaileri din comert tocami in buricul orasului a falimentat micul comert dezvoltat, dupa 1989, in toate orasele din judet. La un moment dat, devenise aproape emblematice acele pravalii de cartier amplasate la parterul blocurilor, activitati comerciale de mici dimensiuni care asigurau un trai decent familiilor de intreprinzatori, dar si angajatilor care lucrau la aceste magazinase. Din pacate, in doar câtiva ani, au disparut sute, poate mii de mici afaceri de familie din tot judetul, locul lor fiind luat de lanturile de super si hypermarket-uri.

„Vor sa distruga si pietele“



Acum, si existenta comerciantilor care au rezistat eroic in pietele agroalimentare este pusa in pericol, intrucât o mare dintre clienti prefera sa-si faca cumparaturile de la supermartket-uri. Comerciantii din piete se plâng ca, periodic, pe la tarabe, se perinda tot felul de angajati ai supermarket-urilor, care vin pentru a spiona preturile la produsele vândute in aceste locuri. In felul acesta, spun comerciantii din piete, sunt stabilite preturile la produsele agloalimentare din marile magazine, de obicei, sub limita de pret de la taraba.

„Serios, prima data, am crezut ca sunteti tot de la vreun supermarket. Pentru ca, de cel putin de doua ori pe saptamâna, vin cei de la supermarket-uri ca sa ia preturile din piata. A doau zi, vezi cum la ei produsele se vând de multe ori si la jumatate de pret fata de ale noastre. Vor sa distruga si pietele, asta e”, se plânge Catalin Spaimoc, vânzator in piata mare din Bacau.

„Nu le ajunge ca ne-au invadat, acum ne si fac concurenta… neloiala. Normal ca ei isi permit sa vânda ieftin, pentru ca toata lumea stie ca supermarket-urile fac achizitii la preturi de nimic. Abia de anul trecut, marile magazine au inceput sa cumpere si de la producatorii români, ca pâna atunci nimeni nu se putea apropia de ele”, mai spun comerciantii din piete.

La raft, mai ietfin ca pe taraba

Cert e ca discountul cumulat cerut de un retailer unui producator român variaza între 20 si 40%, avantaj care-i permite ca apoi sa vânda sub pretul din pietele taranesti. Am verificat in cel putin patru supermarket-uri daca ceea ce reclama comerciantii din piete este adevarat.

Am constatat ca, intr-adevar, produsele agricole vândute de marile lanturi de magazine au preturi cu mult mai mici decât cele de la tarani sau comercianti. Lucru stiut, de altfel, de mai toata lumea. De pilda, daca in piata, kilogramul de cartofi românesti se vindea cu 2 lei kilogramul, la supermarket, era afisat un pret de 1,79 lei (importati din Belgia sau Polonia) sau 1,69 lei kilogramul, cei românesti. Ceapa uscata, in piata, e la 2,5 lei kilogramul, iar la supermarket se vinde cu 2,19 (Franta) – 2,2 lei (Polonia), fasolea – 18-19 lei kilogramul, la piata, iar la marile magazine, 9,99 lei kilogramul (Canada).

Exemplele pot continua cu varza alba care are un pret de 2,5 lei kilogramul, in piata, si de 2,15 – 2.22 lei la magazin, cea rosie costa 4 lei kilogramul, la piata, iar la magazin o gasesti cu 2,99 lei kilogramul. La fel si sfecla rosie care costa 2,5 lei kilogramul, in piata, si doar 1,49 – 1,79 in supermarket, ridichile negre – 3 lei in piata (fata de 1,79 la magazin), radacina de pastârnac sau patrunjel – 5 lei la piata (fata de 3,49 in magazine), morcovii – 2,5- 3 lei kilogramul (fata de 1,99 – 2,29 lei/kilogram, la supermarket), radacina de telina – 5 lei kilogramul, la piata (fata de 2,99 lei in magazinele mari).

Supermarket-urile aduc prosperitate… proprietarilor

Ca o concluzie, comerciantii sau taranii din piete si-au pierdut o mare parte dintre clienti care, din comoditate sau din alte ratiuni, prefera sa târguiasca dintr-un singur loc (supermarket-uri), fara sa le pese prea mult ca, de fapt, cumpara, in general, marfa importata din alte tari.

Si asta in vreme ce produsele românesti, pâna anul trecut, au cam fost tinute la usile hypermarketurilor, mai ales, de multitudinea de taxe percepute de marii retaileri (taxa de raft, taxa de revista, taxa de aniversare sau buget de promotii). Statisticile arata ca hipermarket-urile straine ajung sa atraga mai bine de jumatate din bugetul românilor pentru alimente si bunuri de consum zilnic. Dezavantajul general este ca marea majoritate a banilor rezultati din vânzarile supermagazinelor se duc in tara de origine a acestora.

Trist este ca o mare parte din cantitatea de alimente din marile magazine ajunge la gunoi, administratorii acestora preferând sa le expire marfa la raft, in speranta ca o va cumpara cineva în ultima zi.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri