Cât de mult contează radiologia și tehnica performantă în stabilirea unui diagnostic? Cât de mult suntem iradiați atunci când suntem supuși unei investigații radiologice? Sunt ele periculoase pentru organism? Care sunt beneficiile și riscurile radiografiei ne-a explicat dr. Elena David (foto), medic șef al Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău.
Un laborator care funcționează pentru toate secțiile și compartimentele unității spitalicești, dar și pentru ambulatoriu, adică aici se pot face investigații și cu trimitere de la medicul de familie sau specialist, fără a fi necesară internarea. Cea mai recentă investiție din acest laborator constă în achiziția unui aparat RMN (rezonanță mangnetică nucleară) cu un milion de euro, bani de la Ministerul Sănătății, dar și de la Consiliul Județean.
Tot aici este și un computer tomograf performant, dar și un aparat de radiologie de generație nouă, cu post de grafie și scopie. Există și un mamograf, care va fi înlocuit cu unul mai bun anul acesta, și ecografe, unul dintre ele, primit prin donație, cu sondă specială pentru investigația sânului. Însă ar mai fi nevoie și de multe altele.
– Radiologia spitalului este repatizată pe mai multe secții. Este nevoie de astfel de investigații și aici, în clădirea mare, și la Pediatrie, și la Maternitate. Cum funcționează, de fapt, Laboratorul de Radiologie din spitalul Bacău?
– Radiologia din Spitalul Județean Bacău este repartizată, prin cabinetele sale, multilocațional, așa cum este și unitatea spitalicească, adică în Maternitate, la Secția de Pediatrie și aici, în Blocul Medico-chirurgical. Dar, ca administrație, și areal de muncă, Laboratorul de Radiologie este unic, prin medicii angajați și prin activitatea desfășurată în sistem integrat atât în spital, cât și în ambulatoriu. Cei 11 medicii de aici sunt încadrați pe laborator, iar toți au competențele necesare să rezolve cazuistica din toate secțiile spitalului. Este o echipă completă, pentru ceea ce ne permite aparatura să realizăm ca explorări radiologice și imagistice, care lucrează și pe linie de gardă. Deci medicul radiolog este permanent în spital, în foc continuu, în program de două ture – pe Urgențe, pe tomografie și pe Pediatrie, de la ora 7 la 19.00, și apoi cu linie de gardă de la 19.00 la ora 7 dimineața, pentru toate secțiile, inclusiv la Maternitate. Lucrăm alături de medicii de la Urgențe în linia întâi.
– A crescut adresabilitatea în spital pe aceste investigații radiologice și imagistice? Cu toții suntem tentați să apelăm la astfel de explorări pentru că avem impresia că așa suntem mai bine diagnosticați.
– În luna mai împlinesc 27 de ani de când lucrez în acest spital, ca medic radiolog. Și da, trendul este în creștere în ceea ce privește investigațiile radiologice și imagistice. Față de acum 27 de ani, când Radiologie în Spitalul Județean Bacău însemna radiografie și radioscopie, precum și foarte puține ecografii, acum vorbim de o mare diversitate a explorărilor imagistice. Pe primul loc aș plasa explorările imagistice de vârf, explorările de tomografie computerizată, care se realizează în acest spital din 2001. Acum avem și un tomograf performant, achiziționat în 2011, cu care realizăm un număr impresionant de explorări, care, da, este în creștere. Dacă în 2012 am efectuat cu acest aparat nou 6.264 de explorări, în 2017 avem 12.591 de investigații tomografice în regim de spital și în regim de ambulatoriu, deci pacienți veniți cu trimitere de la medicii specialiști, alte 1.923. Așadar un număr mai mult decât dublu – 14.514, la un interval de cinci ani.
– Cum traducem aceaste cifre, printr-o creștere a patologiei sau doar a metodelor mai moderne de investigare?
– Nu neapărat. Patologia nu s-a schimbat atât de mult într-o perioadă așa de scurtă. Cazuistica este, cu fluctuații mici, cam aceeași. În schimb, a crescut foarte mult adresabilitatea din partea medicilor specialiști, de pe toate aceste direcții de unde vin pacienții pentru investigații – Neurologie, Chirurgie, Medicină Internă – sprijinită, pe de o parte, printr-un examen cu o acuitate crescută, printr-o performanță profesională susținută de pregătirea medicilor și prin siguranța pe care o dă un diagnostic argumentat cu dovezi imagistice. Asta este partea bună a problemei… Partea mai puțin bună este că există pacienți care cer investigații tomografice pentru că au auzit de ele și cred că așa sunt mai bine diagnosticați fără a ști și cât de mult se iradiază.
Tomografia, cea mai iradiantă metodă de investigație
– Aici voiam să ajung. Cât de bine ne fac astfel de investigații, dar și cât rău sănătății noastre?
– Este bine să facă orice investigație pentru susținerea unui diagnostic, pentru urmărirea evoluției unei patologii, a eficacității unui tratament administrat, dar nu este bine atunci când investigația nu are indicație de tomografie computerizată și totuși primește această recomandare. De ce? Pentru că tomografia computerizată este bazată pe raze X, iar acest tip de investigație este cea mai iradiantă din toate metodele de investigație. La o tomografie simplă de craniu, fără substanță de contrast, organismul pacientului înmagazinează o doză de radiații echivalentă cu expunerea la radiația naturală, pe care nu o putem controla, de 3 ani. Riscul e și mai mare când este vorba despre copii, la fel sunt contraindicații la femeile gravide, dar și la pacienții în vârstă cu patologii multiple de organ, cu insuficiență renală, cu leucemii, cu limfoame, disfuncționalități în glanda tiroidă etc.
– Dar, ca medic radiolog, aveți voie să refuzați un pacient cu recomandare de investigație tomografică?
– Da, dar argumentând acest lucru. Există norme de securitate radiologică, un fel de crez după care se desfășoară activitatea medicului radiolog voit și impus, pentru că această specialitate se supune unor reglementări guvernamentale foarte bine stabilite, care trebuie cunoscute și respectate de noi, medicii radiologi, fiind o specialitate medicală care folosește metode cu risc. În aceste norme există un principiu prin care se spune clar: folosești cea mai puțin iradiantă metodă și cea mai mică doză de expunere de la care poți obține maximum de informații. În lumea modernă, odată cu descoperirea tomografiei, a fost o explozie, o dorință enormă a pacienților de a face această investigație. Primii beneficiari au fost în Statele Unite ale Americii și după câțiva ani s-a observat că, dincolo de beneficiul pe care l-a adus această metodă de investigație, au crescut foarte mult complicațiile și bolile puse pe seama iradierii populației. Așa a apărut, tot în Statele Unite ale Americii, carnetul unic al iradierii pacientului, pentru că trebuie să se țină cont de toate investigațiile iradiante de care beneficiază acesta într-un an, nu numai de tomografii.
Prima tomografie pe un creier uman s-a realizat în 1971, iar prima tomografie în România s-a făcut în 1980. Astăzi vorbim de mii de astfel de explorări și de un acces facil la aceste investigații. În spitalul din Bacău se fac tomografii din 2001.
Peste 22.000 de ecografii într-un an
– Însă cea mai uzitată metodă de investigație rămâne ecografia. Aceasta nu iradiază și poate oferi anumite informații necesare.
– Așa este. O altă investigație suport într-o patologie este și ecografia. Acest tip de investigație poate fi efectuată aproape la toți pacienții, de orice vârstă, mai puțin gravidelor în primele săptămâni de sarcină, pentru că vorbim de o metodă de investigare care folosește unde ultrasonore, iar studiile au arătat că acestea pot afecta dezvoltarea urechii interne a fătului. Dar și pentru o ecografie, ca să avem cele mai bine rezultate, trebuie ca pacientul să aibă un repaus digestiv de minimum 6 ore. E bine să se știe acest lucru, tocmai pentru a avea condiții optime de investigare.
– Și aici avem o adresabilitate foarte crescută…
– Da. Numai anul trecut s-au făcut 21.017 ecografii pacienților din spital, iar în regim de urgență 13.090, adică mai mult de jumătate au venit direct din Unitatea de Primiri Urgențe. Iar în ambulatoriul de specialitate, cu trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, s-au făcut 1.714 ecografii. Aici există o anumită nemulțumire a pacienților legată de programare, dar să nu se uite că aceiași medici care lucrează în Laboratorul de Radiologie și Imagistică, pe aceleași aparate, deservesc în același timp și urgențele, care sunt prioritare, și cazurile de pe secții, care nici acestea nu sunt puține.
Radioscopia este și ea iradiantă, la fel și radiografia
– Cum stăm cu investigațiile radiologice standard?
– Nici acestea nu sunt cu totul uitate, chiar dacă tehnologia a evoluat. Încă se fac radioscopii – gastrice, de duoden, de urmărire a tranzitului intestinal pe colon. Numai în 2017 s-au făcut astfel de investigații pentru 2.232 de pacienți din spital și 836, în ambulatoriu. Radioscopia, iarăși, este o metodă extrem de iradiantă, dar trendul este să scadă mult acest tip investigație. În 2016 am avut 4.116 de investigații, iar anul trecut a scăzut la jumătate. De ce? Pentru că s-a înlocuit radioscopia cu tomografia și cu examenul RMN. În schimb, și radiografiile sunt în continuare foarte multe. Dacă în 2012 aveam în jur de 10.000 de radiografii, în 2017 am efectuat 46.718 de radiografii, din care Urgențele au trimis 30.907. Deci foarte mult. Foarte iradiante sunt și aceste metode, dar și aici spun eu că se face un abuz de prescrieri pentru aceste investigații.
– Haideți să amintim puțin și de mamografii. Știu că actualul mamograf din Spitalul Județean este depășit fizic și, mai ales, moral, sunt promisiuni că va fi înlocuit cu unul modern, performant, dar în continuare se fac și astfel de investigații.
– Mamografiile se fac mai puțin pentru pacientele din spital, pentru că sunt puține patologii internate care necesită și explorare mamografică. Majoritatea mamografiilor care se fac în laboratorul nostru vin cu trimiteri din ambulatoriu, de la medicii ginecologi și oncologi. Anul trecut am avut 227 de mamografii din ambulatoriu și din spital 28.
Cea mai puțin iradiantă: investigația RMN
– Am ajuns și la investigațiile RMN. Avem în Bacău, la Spitalul Județean de Urgență, unul dintre cele mai performante aparate de investigație cu rezonanță magnetică nucleară din țară.
– Da. Este ultima achiziție din laboratorul nostru, cu o performanță suficientă pentru patologia pe care o avem. RMN este investigația cea mai puțin iradiantă, o investigație de mare fidelitate, o metodă neinvazivă, nu afectează corpul într-o măsură permanentă și nu are efecte secundare importante. Nu iradiază pentru că este vorba despre un simplu câmp magnetic, care variază și din aceste variații computerul poate reconstrui imagini ale corpului uman prin felul în care celulele și nucleii celulelor răspund la acest câmp magnetic.
Aparatul din Spitalul Județean funcționează efectiv din noiembrie 2016. Investigațiile RMN pe 2017 au fost de 628 din spital, pentru pacienții internați, și 430 din ambulatoriu. Adică în jur de 100 de pacienți pe lună, o medie bună, având în vedere că înainte de a avea acest aparat, prin contractele de colaborare pe care le avea spitalul cu laboratoare sau clinici private din oraș, aveam doar 45 de pacienți investigați RMN într-o lună. Cifrele arată că s-a lucrat cât s-a putut, dacă luăm în considerare și timpul de expunere într-o astfel de investigație.
S-au efectuat investigații RMN, în special, pentru secțiile Neurologie, Neurochirurgie, Medicină Internă, dar și pentru studiul nodulilor hepatici, a calculilor de pe tractul căilor biliare greu de investigat cu aparatul de tomografie, pentru patologia tumorală, în special la femei, patologia genitală, cancerele de ovar, patologia de prostată la bărbați, tumorile de părți moi, care altfel nu pot fi diagnosticate, pentru studiul măduvei și a nervilor spinali, dar și pentru patologia traumatică legată de articulații – studiul genunchiului, a ligamentelor, cartilagiilor articulare.
Și aici avem nemulțumiri legate la programarea din ambulatoriu, dar trebuie să se înțeleagă că de data aceasta ne confruntăm nu numai cu patologia de spital programată, pentru că RMN-ul nu are regim de investigație de urgență, ci, mai ales, cu timpul lung necesar în explorare. Să vedem totuși că și în lumea medicală civilizată, în Germania, Anglia, Franța, Italia, programările la RMN se fac între 6 și 8 luni.
DE CE MAI ESTE NEVOIE:
– un laborator de imagistică propriu, încadrat cu personal specializat, pentru serviciul de Urgență;
– un nou aparat la cabinetul de urgențe radiologice (actualul este din 2002 și are un rulaj foarte mare);
– de înlocuit aparatul vechi, din 1990, de la etajul I, care funcționează doar cu postul de grafie;
– noi ecografe, inclusiv la Pediatrie;
– un nou aparat mobil de radiografii la Secția de nou-născuți;
– un mamograf nou.
Medicii care lucrează în acest laborator:
– dr. Elena David, medic primar (șef secție)
– dr. Marilena Apăteanu, medic primar
– dr. Violeta Cernat, medic primar
– dr. Dana Colos, medic primar
– dr. Irina Cozma, medic primar
– dr. Bogdan Niță, medic primar
– dr. Otilia Spânu Nechita, medic primar
– dr. Sorina Ungur, medic primar
– dr. Cristina Axinte, medic specialist
– dr. Carmen Mihăilă, medic specialist
– dr. Mihaela Bălinișteanu, medic specialist
