O stim cu totii, nu? Chiar daca nu toti (mai) stim cine a spus-o. Importanta ramâne ideea. Ideea lui Pierre de Coubertin. O idee care reflecta spiritul olimpismului: importanta este participarea, nu neaparat victoria.
Pentru Bacau, prezenta la Olimpiada de la Rio cu patru sportivi si un antrenor reprezinta deja o victorie. O victorie construita pe parcursul unui intreg ciclu olimpic. Si realizata luptând din greu: contra timpilor, a centimetrilor, a adversarilor si, ei bine, da, a dopajului. Tot ce urmeaza dupa obtinerea acreditarii nu poate fi decât un bonus: semifinale, finale, Personal Best…
Despre medalii, nu are rost sa vorbim. Si nu pentru ca nu ni le-am dori, ci pentru ca o medalie olimpica a ajuns ca plutoniul imbogatit; apartine mereu altora. Din pacate, nu doar medaliile ne sunt straine, ci si sportivii.
Toti reprezentantii Bacaului la Rio 2016 sunt de import: care de la Câmpulung, care de la Buzau, care de la Târgu-Mures… OK, s-a investit in ei, dar asta nu inseamna, pâna la urma, totul.
Azi sunt aici, mâine nu se stie unde. Poate ca si din acest motiv, Ingrid Istrate, directorul SCM Bacau a facut totul ca, o citam, “Andreea Panturoiu sa aiba sentimentul de apartenenta la CSM Onesti”.
Cu ani in urma, regretatul doctor Teofil Bora care, ca tot vorbim de Jocurile Olimpice si de Onesti, a fost si medicul Nadiei, spunea: “Draga, astept campionatul acesta gândindu-ma deja la urmatorul”. Sarada era simpla: noul campionat avea rolul de ghid pentru cel care avea sa-i succeada. Asa e si acum. Asteptam sa inceapa Rio cu gândul deja la Tokyo.
Nu-i nicio veselie in gândul ca vom fi mai batrâni cu patru ani. Ne impulsioneaza, in schimb, ideea ca, alaturi de sportivii “de import”, vom trimite in Japonia si campioni crescuti efectiv in Bacau. Poate Georgiana Anitei. Eventual Dani Martin. Sau…
Da, stim ca important este sa participi. Conteaza, insa, si cu cine.
