29 martie 2024
Eveniment„Grecul” din Cucuieti

„Grecul” din Cucuieti

Petrica Raileanu, de 42 de ani, este din Cucuieti, comuna Solont si, de vreun an, s-a intors din Grecia, unde a fost plecat impreuna cu Elena, sotia sa, la munca. A lucrat afara mai bine de 19 ani. Povestea lui ar putea face subiectul unui film de succes care ar culege cu usurinta premii la cele mai pretentioase competitii de gen.

Pe jos, din Iugoslavia pâna in Grecia

Prin anii ’90, pe când avea doar 22 de ani, si-a luat viata in mâini si a plecat in lume, trecând (cu multe peripetii) prin Iugoslavia zdruncinata de razboi, apoi, pe jos, pâna in Grecia. „Am ajuns in zona Tesalia, undeva de la Katerini spre Lamia, unde, in stânga si in dreapta, se vedea numai bumbac. Am zis ca aici e de noi.



Am dormit o noapte in lanul de porumb, pentru ca ni se terminasera banii, iar dimineata, când am dat sa iesim in piata, sa cautam de munca, niste albanezi vlahi ne-au zis sa stam pititi, pentru ca la ora aia vine politia in razie”, povesteste Petrica Raileanu. Au mers un timp pe jos pâna au dat de o cladire in dreptul careia tocmai cobora dintr-o masina un localnic.

A aflat ca se inchideau afacerile de pe marginea drumului, intrucât acolo urma sa se construiasca o autostrada, si patronii aveau nevoie de mâna de lucru. Asa au ramas o saptamâna toti cei cinci din grupul de români, numai buni sa care mobilierul din restaurante. Intr-un final, patronul i-a pastrat doar pe doi dintre ei: Petrica si un confrate din Suceava.

Numai de bine, de la fratii armâni din Grecia

La scurt timp, a ajuns sa lucreze, mai ales pe timp de iarna, ca ajutor de bucatar, intr-un restaurant, la un hotel-pensiune din Smitsi Grevená. „Este o localitate mica din Grecia, situata la o altitudine de peste 1.800 de metri, unde se practica sporturi de iarna, un fel de sat, locuit de vlahi, aromâni din nordul Greciei.

Niste oameni extraordinari, va spun. Sunt cumva din neamul lui Gigi Becali, rude chiar si cu ciobanii din zona Sibiului. Au ceva in comun. In fine, oameni foarte inteligenti, decurcareti, le fuge mintea foarte repede. Cum suntem si noi, de altfel, doar ca românii au ramas un pic priponiti cumva, din cauza trecutului istoric. Eu de la vlahi am prins cum sa administrez o exploatatie agricola”, povesteste „grecul” nostru din Cucuieti.

De la armânii greci a invatat cum sa faca afaceri de succes, ca trebuie sa fie vertical, fair play cu clientii…si multe alte lucruri bune. De altfel, prima limba pe care a deprins-o a fost limba vlahilor. Marturiseste ca, la inceput, a crezut ca greaca e ca limba româna, apoi a realizat ca, de fapt, era…armâna. Acolo, a gasit crescatori de oi si cai, care, inca de pe timpul dominatiei otomane, vindeau câte 100.000 de bidivii turcilor, dar si haine, arme etc.

Drumul lui Petrica Raileanu nu s-a oprit acolo, a trecut si prin Atena, unde, dupa ce a fost un timp la munca de jos, intr-o spalatorie, a ajuns sa conduca firma vlahului. Pâna mai anul trecut, când a decis ca e timpul sa se retraga in satul natal.

Afaceri corecte si de succes

Acum, la Cucuieti, „grecul” Petrica are o pasune de 6 hectare pe care a arat-o si a cultivat-o cu graminee si ierburi leguminoase, un amestec de lucerna cu mazare, foarte bun pentru animale. „Este o investitie care se face o data la 12 ani. Vreau sa fac cel putin trei cosiri pe an. Nu am animale, dar fac comert, pentru ca e mult mai avantajos sa faci asta decât sa cresti animale”, spune Petrica Raileanu.

Omul si-a achizitionat utilaje – balotiera, cositoare, inclusiv din acelea manuale, cu lame de 1,3 metri, cu care, lejer, coseste doua hectare de coasta. „Le fac baloti si, pe timp de iarna, le vând in târg, de la Dofteana pâna la Palanca, inclusiv la Tg. Ocna. Dar, am si clienti care vin si-mi iau direct de pe câmp. De exemplu, am avut un cumparator de la o stâna de la Balcani care mi-a luat 1.500 de baloti. Omul a incercat sa coseasca el, dar a constatat ca il costa mai mult decât daca il cumpara de-a gata. Si, pentru ca am volum mare de comenzi, pot sa scad din pret. Acum, vând balotul de lucerna cu 10 lei, fata de 15 lei cât era inainte, evident, daca vine si-l ia direct de pe câmp”, mai spune fermierul.

Si pentru ca, de regula, clientii mari sunt si cei care ii cumpara si porumb boabe, le cere doar un avans de 20 la suta, iar diferenta o achita ulterior. Gospodarul si-a amenajat si doua iazuri din care-si asigura apa pentru irigatii la pasuni. „Inainte, veneam din Grecia, in concediu, iarna, si vindeam baloti de furaje prin târguri. Toata lumea s-a invatat sa stea pe calculator si sa faca de acolo comert. E bun si el, dar daca nu ai contact direct cu clientul, afacerea nu va prospera. La inceput, vindeam un balot-zece pe zi, acum sunt zile in care vând sute. Plus ca eu le garantez calitatea. Ii zic omului ca, daca e mucegait, sa-l aduca inapoi si ii dau altul. Caut sa fac ceva de calitate, ca sa imi creez o cariera in domeniu”, incheie „grecul” nostru din Cucuieti.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri