• identitatea firmei din Bacău era folosită de infractorii africani ca să păcălească diverși oameni de afaceri • astfel, camerunezii au reușit să țepuiască zeci de firme din toată lumea, cu peste 1 milion de euro • banii erau retrași de la bancomatele din toată țara
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au destructurat o bandă de infractori cibernetici, originari din Camerun, care încă din 2017 acționau pe teritoriul României. Astfel, după cercetări asidue, procurorii DIICOT, în colaborare cu colegii ofițeri de poliție judiciară din cadrul BCCO din țară și cu suportul de specialitate asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale, au reușit să deslușească ițele încurcatei rețele de infractori de fraudă informatică.
Pagube de peste 1.000.000 de dolari
Oamenii legii au descoperit că infractorii camerunezi au derulat activități infacționale care depășeau granițele României. În câțiva ani, indivizii au reușit să provoace pagube imense, de peste 1.000.000 de dolari, câtorva zeci de companii din străinătate (SUA, Marea Britanie, Turcia, Serbia, Taiwan ș.a.).
Potrivit anchetatorilor, camerunezii creau pagini de internet sau adrese de email false, care păreau că aparțin unor firme reale, prin care induceau în eroare clienți de bună credință. Ulterior, prin poșta electronică, le transmiteau clienților diverse oferte de vânzare a unor produse alimentare sau nealimentare (material lemnos, cereale, deșeuri de aluminiu, chiar și materiale sanitare folosite în pandemie – măști de protecție etc), cerând plata în avans pentru livrarea bunurilor. „După ce persoanele vătămate acceptau pretinsele oferte și efectuau plățile în avans, așa cum le era solicitat, bunurile respective nu erau livrate, iar pretinșii vânzători nu mai puteau fi contactați”, au arătat procuroii DIICOT.
Clienții, ademeniți pe platforme false de comerț online
Mai departe, tot prin intermediul internetului, infractorii găseau diferite firme românești care produceau și comercializau material lemnos, „puțin vizibile în mediul online”, ale căror identități erau folosite ilegal de către liderul grupării. Mai exact, șeful bandei de infractori crea, pe diverse platforme de comerț online (de tip business to business), profiluri de comerciant, utilizând denumirea și datele de identificare ale societăților menționate. În acest fel, se forma falsa aparență că paginile și profilurile ar aparține unor firme reale, care pretindeau că oferă bunuri sau servicii, în realitate, însă, inexistente.
Ca să crească încrederea potențialilor clienți că afacerile sunt reale, africanii au conceput o rețea de site-uri prin care era prezentat obiectul de activitate constând în producerea și comercializarea de material lemnos și oferte de produse ale societăților respective. Într-o astfel de situație s-a trezit implicat și un antreprenor din Bacău. Omul s-a pomenit, într-o zi, apelat de alți patroni de firme care-i cereau să le trimită marfa pe care o cumpăraseră de la acesta, când, în realitate, afaceristul băcăuan nici nu făcuse vreun contract cu acele firme.
Banii erau retrași de la bancomate
Potrivit procurorilor, clienții de bună credință transferau banii în conturi bancare din diverse bănci din România (deschise în baza unor documente falsificate sau declarate sustrase), ulterior, banii fiind retrași, în numerar, de la bancomate de pe teritoriul României sau din străinătate. „Liderul grupării a fost cel care a solicitat si obținut, prin intermediul relațiilor sale din Camerun, o serie de acte de identificare false, respectiv pașapoarte ce păreau în general emise de către autoritățile franceze, întrucât unitățile bancare erau mai puțin reticente cu privire la solicitările de deschidere conturi bancare provenite de la cetățeni francezi.
După deschiderea conturilor și activarea acestora, au fost puse la dispoziția liderului, prin transmiterea documentelor de deschidere conturi, credențialele de acces și cardurile aferente”, mai spun procurorii. S-a ajuns până acolo încât infractori cibernetici au implicat și o așa-zisă firmă de transport mărfuri – shipping internațional (în realitatate, și aceasta inexistentă), menită să „pozeze” într-un partener comercial al furnizorului de bunuri din România.
Pentru a șterge orice dubiu în privința firmei de shipping, indivizii creau chiar coduri de tip AWB, prin care, chipurile, puteau fi urmărite, în timp real, traseele, evident fictive, urmate de mărfuri. În cele din urmă, rețeaua a fost destructurată, 26 de persoane fiind aduse la DIICOT București, în vederea audierii.
