28 martie 2024
ContrasensDespre neamul românilor

Despre neamul românilor

Din vechime, Herodot ne-a spus in celebrul citat care apare trunchiat in toate manualele de istorie ca getii ar fi cei mai viteji si mai drepti dintre traci dar – si aici urmeaza partea care nu se prea publica – „la ei, la traci, trândavia este un lucru foarte ales, in vreme ce munca câmpului e indeletnicirea cea mai umilitoare; a trai de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viata”.

Se stie de expeditiile de jaf ale dacilor peste Dunare, mai ales iarna, pe pod de gheata, fapte care au atras mânia romanilor. Mai aveau, stramosii nostri, si darul betiei, fapt pentru care, dupa cum se stie, Burebista a dat porunca sa se arda viile.

Cert este ca neamul dacilor, si mai târziu, cel al vlahilor, blachilor, olahilor sau cum i-au mai numit strainii, s-au dovedit a fi luptatori de temut, angajati ca mercenari de imperiile vecine, de la romani (la sosirea triburilor maghiare acestea au gasit in Panonia o populatie de „pastori ai romanilor” care si formau garnizoana castrelor).

Ii gasim pe „romani” in solda imparatului Constantin, pe maurovlahii, care-l vor aproviziona cu arme pe Mircea cel Batrân, jucând un rol important in istoria militara a Balcanilor, pe vlahii si pe moldovenii care vor lupta atât pentru ei, cât si ca mercenari bine-cunoscuti.

Exista o istorie a românilor pe care nu o cunoastem deoarece a cazut prada ideologiei de tipul „noi nu am provocat razboaie si nu am luptat sa cucerim”.

Secole de-a rândul, neamul românilor a fost un neam de razboinici, dupa cum infatiseaza cronicile straine.

In acelasi timp, trebuie sa recunoastem un fapt: românilor nu le-a placut agricultura.

Cresterea animalelor, da, am fost un neam de pastori, dar nu ne-a placut sa muncim pamântul.

Abia dupa schimbarile politice intervenite in urma Pacii de la Adrianopol, care, intre altele prevedea libertatea comertului, in tarile române a inceput sa se practice cultura cerealelor pentru a fi exportate, deorece, inainte, turcii erau cei care fixau preturile.

Nici astazi, daca stam si analizam bine, românul nu are o prea mare tragere de inima pentru munca, oricâta propaganda ne-a servit regimul trecut.

Daca acest lucru e bun sau rau, sa judece fiecare; dar, dupa cum spune o vorba româneasca, „daca munca era buna, o luau boierii”…

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri