29 martie 2024
ActualitateDe ce a fost achitată compania E.ON în dosarul exploziei de pe...

De ce a fost achitată compania E.ON în dosarul exploziei de pe Martir Horea

Anul trecut, Curtea de Apel Bacău a desfiinţat parţial sentinţa dată de instanţa de fond în dosarul exploziei de la blocul 22, de pe strada Martir Horea, în care au fost trimişi în judecată compania E.ON şi şapte angajaţi ai acesteia. Instanţa de apel a achitat compania E.ON atât pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă, dar şi pentru cea de distrugere din culpă, “întrucât faptele nu au fost săvârşite cu forma de vinovăţie cerută de lege”.

Au fost menţinute condamnările date de Judecătoria Bacău angajaţilor E.ON, de câte un an de închisoare cu suspendare, pentru infracţiunea de distrugere din culpă.

Viciu de organizare şi deficit de control asupra angajaţilor



La instanţa de fond, compania E.ON şi şase angajaţi ai acesteia au fost găsiţi vinovaţi, pentru explozia produsă în urmă cu şase ani. Compania E.ON a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 375.000 de lei. Decizia s-a bazat pe expertiza făcută de INCD-INSEMEX Petroşani care a arătat că explozia s-a produs ca urmare a migrării prin sol a gazului metan provenit de la conducta subterană de distribuţie a gazelor naturale, fisurată din cauza coroziunii. Cum a motivat instanţa decizia?

“Faptul că au fost semnalate în mod repetat scăpări de gaze în zona imobilului nr. 22 A de către consumatorii casnici ce locuiesc în zona respectivă şi cu toate acestea s-a produs deflagraţia din 21.12.2010 a condus la concluzia că, în producerea exploziei şi a incendiului, culpa aparţine în totalitate inculpaţilor persoane fizice, cât şi persoanei juridice. (…)

Cert este că, în prezenta cauză, se constată, în ceea ce priveşte persoana juridică, un viciu de organizare, un deficit de control asupra angajaţilor proprii cu atribuţii de execuţie şi anume asupra inculpaţilor din prezenta cauză, persoane fizice, ce a condus în final, ca urmare a conduitei acestora, la producerea deflagraţiei şi urmările menţionate”, a argumentat prima instanţă.

Culpa angajaţilor E.ON nu atrage inevitabil culpa societăţii

Curtea de Apel a respins apărările angajaţilor inculpaţi şi a mers tot pe varianta experţilor din cadrul INSEMEX: “În acelaşi timp este de netăgăduit existenţa fisurii din conducta de gaze de pe alee, existenţa unor răsuflători nefuncţionali (acoperiţi cu asfalt) în apropierea acestei fisuri, a existenţei unui sol îngheţat (concentraţia de metan din acesta fiind cuprinsă între 3 şi 90%), context care a determinat migraţia gazului pe distanţa de 24 de metri până la blocul avariat şi prin spaţiile dintre polistiren şi peretele de cărămidă al blocului.”

Dar a considerat că E.ON nu are nicio vină în acest caz: “Astfel, persoana juridică nu răspunde penal pentru orice faptă comisă de reprezentanţii, prepuşii săi, ci doar dacă există şi pentru aceasta forma de vinovăţie prevăzută de lege. În cazul de faţă, culpa inculpaţilor persoane fizice simpli angajaţi ai SC E.ON Distribuţie România SA (care nu şi-au exercitat corespunzător atribuţiile de serviciu) nu atrage inevitabil existenţa unei culpe a inculpatei persoane juridice.

Pentru a ne afla în prezenţa unei astfel de răspunderi (răspunderea civilă, în calitate de persoană responsabilă civilmente, nu a fost contestată, prejudiciile fiind acoperite în totalitate), este necesar să existe deficienţe, inacţiuni ale acesteia şi în concret ale consiliului de administraţie, acţionariatului, reprezentanţilor legali, care să fi creat premisele unui asemenea comportament neglijent al persoanelor fizice, comportament care a dus la explozia şi distrugerile aferente. Or, în cazul de faţă nu se relevă astfel de deficienţe – organizări defectuoase, lipsa unui control al angajaţilor, lipsa aparaturii, instalaţiilor adecvate şi necesare acestei activităţi.”

În apel, s-au evidenţiat “datele favorabile”

Mai mult decât atât, magistraţii de la Curtea de Apel au apreciat şi punctat “datele favorabile referitoare la persoana juridică”: conducta în care a apărut acea fisură era relativ nouă, faptul că s-au organizat periodic activităţi de revizie şi că societatea şi-a creat un sistem organizat de supraveghere şi control, “apt să prevină, în principiu, astfel de incidente”.

“Totodată, reviziile au fost organizate potrivit normelor tehnice în vigoare, la intervale de 1 an, respectiv 2 ani (din 2009), s-au efectuat activităţi lunare de detectare a pierderilor de gaze cu aparatura corespunzătoare, s-au înfiinţat departamente de înregistrare şi soluţionare a sesizărilor de scăpări de gaze, s-a intervenit efectiv în zonele ori la instalaţiile respective, inclusiv la cea de alimentare a centralei pe gaz din apartamentul părţilor civile L.E. şi M. (12.03.2010)”, se menţionează în decizia de achitare a E.ON.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri