29 martie 2024
EvenimentCum a fost deturnat mitingul din Bacau. Marturia unui participant

Cum a fost deturnat mitingul din Bacau. Marturia unui participant

Claudiu Dorneanu, unul din participantii la mitingul de miercuri, din Bacau, povesteste, pe Facebook, cum de la o manifestatie care trebuia sa comemoreze victimele tragediei de la Clubul Colectiv, s-a ajuns la o manifestatie extrem de politizata:

“Trebuie sa lamurim ceea ce s-a numit confiscarea si denaturarea sensului mitingului din 4 noiembrie, din Bacau. Inainte de toate sa plecam de la certitudini: initierea on-line de catre un grup de cetateni tineri, alaturarea la aceasta miscare relativ spontana a unui alt grup de tineri care au gandit ca trebuie sa fim in legalitate fapt care a dus la solicitarea si obtinerea unei autorizatii; emotia noastra a tuturor legat de evenimentul “Colectiv”, unii ceva mai expansivi si vocali, altii mult mai tacuti fie la serviciu, fie acasa, fie in alte medii, inclusiv on-line.

Zis si facut, am iesit la miting (unii zic 1500, altii si 3000), miercuri 4 noiembrie, a doua zi dupa tonul spontan dat de Bucuresti. Aici, noi suntem maestri, intai stam in hruba noastra la caldurica sa vedem ce se intampla si daca mai e loc, facem o programare la miting. Si asta este o certitudine, asa cum si faptul ca 19 oameni au iesit spontan de fapt marti seara. De ei nu suflam nimic!? Unul, Catalin, mi-a dat sms in noapte, pe la ora 12, cum ca vrea si un steag si ca este in Piata Tricolorului sa planga mortii! Tot o certitudine.



Acum sa trecem la firul evenimentelor de miercuri…. La 16.30 am ajuns in piata si era o liniste….precum inaintea unei furtuni (programate) Am parcat un camion cu banner montat pe el fix in fata hotel Bistrita; politia m-a intrebat ce fac si le-am spus ca “bine, am parcat” si sunt dispus sa platesc orice amenda, dar nu mut camionul. Au inteles si au zambit. Am plecat sa inscriptionez si alta masina…

La 18.30 aflu pe on-line ca lumea incepe sa se adune, conform programarii, pentru ora 19. Eram retinut de treburi organizatorice, personale. La 19.15 ajung in piata impreuna cu viitorul revolutionar al familiei, Stefan, fiul meu cel mare; scot cateva cartoane si scriu pe ele: “ASASINII”, “ORI EI, ORI NOI”, “VOI NE CREDETI PROSTI, NOI VA STIM DE HOTI!” si mergem in multime. Luasem cu mine si lista victimelor de la Colectiv (scoasa de pe stirileprotv), lista de la Siutghiol, Apuseni si numele planoristului disparut si negasit din 30 august.

Vad ca dialogul organizatorului cu masele da semne de gripaj. Ma indrept catre Dorin Chirilescu si dupa ce ne salutam ii intind lista pentru a o citi si pentru a transmite tuturor sa pastram liniste dupa fiece nume. Dorin intelege si incepe sa citeasca, lumea intelegand la randul sau. La un moment dat este pur si simplu intrerupt de scandari venite din lateral spate: “Jos Benea!”, “Stavarache, demisia!” si “lista Colectiv” nu mai poate fi citita. Era inceputul haosului! Eu impart cele trei pancarde si ma duc sa dezleg bannerul de pe camion (cel cu Colectiv) apoi revin si urc pe scarile CJ.

Trebuia sa vad ce se intampla acolo, de fapt; baietii pierdeau controlul, cineva dadea semne ca incepe sa preia controlul golaneste. Scandarile erau preponderent de tipul unei galerii de fotbal si total in afara emotiilor care ne miscasera pe toti pana acolo. In spun lui Dorin sa citeasca lista ori o citesc eu daca imi permite. El era total dezorientat si incerca sa retina portavocea pe care un individ tot incerca sa i-o smulga din maini. Imi da lista, total descumpanit si aproape instantaneu un individ imi smulge lista spunand ca “face ceva pe ea” si o rupe, altul ma impinge si un al treilea ma injura de mama, de familie; baietasii erau pe fapte mari! Din umbra revolutionarul Gringo parea ca nu stie nimic, doar transmitea lozinci “peluzelor” de pe scari, pe care acestia le reproduceau imediat. La un moment dat “le vine” ideea sa meargem toti la Benea acasa si la Stavarache, Cristian Ghinghes fiind cumva “influientat” sa transmita asta maselor de oameni. Jandarmul care m-a scos din mainile “armasarilor cu banderole tricolore” spune: ” E grav! sper sa nu se intample asta”.

Toate astea se intamplau in fata copilului meu. Fac fata unui ropot de amenintari continue ca ar trebui sa plec si sa nu mai postez bannerul cu Colectiv. Intru in dialog cu liderii nedeclarati (ai deturnarii) si le spun o serie de istorii vechi despre ei, cu ei si alte cunostinte comune care astazi se afla prin puscarii “saracii!”) si asa le intru pe sub piele. Eram de-al lor!!!!!!!!!! Incep sa imi arate cate cartoane frumos scrise mai au prin sacose si ca oricum vor face ei o noua Romanie. Ma ingrozesc la ideea ca asa ar putea sa arate Romania copiilor mei, confiscata. Pe scari, un altul, Nelu Macaiala forta preluarea portavocii, dar Dorin se impotriveste si se flancheaza cu Sorin Sarghe pentru minima protectie. Este probabil momentul cand lumea incepe sa inteleaga ceva, insa nu ceea ce se intampla de fapt. O parte incep sa plece, dar tot am ramas indeajuns de multi.

Urmeaza o serie de scandari haotice si de peluza amestecate cu timida si de bun simt chemare a organizatorilor la subiectul Colectiv.

Pe la 21, odata cu expirarea autorizatiei, ora anuntata dealtfel de catre Dorin, lumea incepe sa plece. “Armasarii cu banderole tricolore” vin catre mine si incep sa ma imbratiseze si sa isi ceara scuze si sa dea noroc cu fiul meu. Se pare ca se calmasera, pesemne fusera atenti si la faptul ca “fratenizasem” cu “sefii”….Eram de-al lor! Unii care fierbeau inca, au tinut sa picheteze diverse domicilii de demnitari si sa se plimbe in noapte. Cu asta nu stiu ce s-a mai intamplat.

Ajungem acasa si vad on-line-ul explodat: ” Sa va fie rusine! ati politizat totul!”, Dorin isi lua suturi din toate directiile. Pe bune! Dar din nestiinta asistentei, dupa parerea mea. Au urmat kilometri de acuze si de disculpari, chiar si adresari neconventionale si provocatoare, jignitoare, dar si stergerea de postari (inclusiv rationale si cuviincioase). Nimic nou sub soare.

A urmat apoi un miting al tacerii anuntat pentru joi. Chiar vreo trei. Asta ca sa “separam apele”. Si a venit seara de joi cand multi dintre noi am fost din nou, dar nu cei mai multi. Ce am vazut insa nu a fost pe placul meu, dar asta este….vocea strazii. De fapt un amestec halucinant intre militantii stupilor de albine si cei angajati in vesnica pomenire a lui Stavarache. Trist. Mai cu seama ca este….intuneric.

Important este dincolo de toate sa facem diferenta, toti, intre cele doua manifestari si sa intelegem ca ceea ce ne-a adus la un moment dat impreuna nu are voie sa ne dezbine. Sa ne readunam tot mai multi si sa spunem in mod articulat ceea ce vrem de la ei: SA PLECE ACASA CAT INCA MAI POT! NU II MAI VREM!”

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri