29 martie 2024
ContrasensCine mai vorbeste româna de Ziua limbii române?

Cine mai vorbeste româna de Ziua limbii române?

Lingvistii români se incapatâneaza sa sustina in continuare ca intre dialectul daco-român pe care-l vorbim la noi in tara si dialectul aromân ar exista o legatura. Daca pui fata in fata o propozitie scrisa in româneste si una in aromâna nu poti sa nu vezi asemanarea. Dar lingvistii nu sunt sustinuti de istorici. Pentru ca istoricilor români le este frica sa studieze in amanunt secolele ce au urmat retragerii romane din Dacia.

Motivul este banal: exista o teorie care sustine ca retragerea aureliana a insemnat o pustiire a spatiului respectiv, drept pentru care triburile maghiare, venite din Asia, au gasit Transilvania lipsita de populatie si, deci, au ocupat-o legitim. Unde este problema? Problema este ca retragerea romana a insemnat o deplasare a unor mase de protoromâni spre sudul Dunarii. Sa nu uitam, insa, ca triburile dacice din Panonia fusesera cucerite de romani, Dobrogea era sub stapânire romana, ca si sudul Moldovei si estul Munteniei.

Istoricii nostri se tem ca, dând o prea mare importanta retragerii romane, ar valida teza roesleriana. Insa, evitând subiectul, scapa din vedere elemente importante privind formarea poporului român. Pentru ca, daca mergem mai departe câteva sute de ani, ajungem la anul 950, când imparatul Constantin al VII-lea Porfirogenetul ii numeste „romani” in vreme ce pentru bizantini foloseste termenul de „romei”. La 1185 are loc rascoala vlahilor de la sud de Dunare, in alianta cu bulgarii, impotriva Bizantului.

Conducatorii rascoalei sunt doi români: Petru si Asan, primul incoronându-se ca imparat. Dupa asasinarea celor doi de catre propriii boieri, la 1196 si 1197, pe tron urca Ionită Caloian, fratele lor. Taratul (imperiul) româno-bulgar a inglobat zone aflate pe actualul teritoriu al Serbiei, Greciei, Bulgariei, României si Republicii Moldova.

Ce a urmat la nord de Dunare, stim. Nu prea s-a cercetat ce s-a intâmplat cu populatia protoromâna de la sud de Dunare. Abia de curând s-a facut un documentar despre maurovlahi sau morovlahi care au intemeiat Republica Raguza al carui patron spiritual a devenit un sfânt pe care croatii il numesc, astazi, „Sveti Vlaho”.

Pe morovlahi ii gasim in relatii comerciale cu Mircea cel Batrân, caruia ii livreaza arme. Nicolae Iorga, intr-o lucrare despre Venetia, spune ca acestia au fost români. El spune ca morovlahii sau morlacii se intindeau in Bosnia si Croatia iar Gaspar Gratiani, domn al Moldovei socotit a fi de origine croata se trage din aceste teritorii, fiind, probabil, tot român.

Morovlahii au fost cunoscuti ca pastori, negutatori dar si buni luptatori in zona Balcanilor. Morovlahii, care s-ar traduce in “vlahii negri” ar fi dat si cuvântul „caraula” din „kara olah” care inseamna tot valah (olah) negru.

Exista, deci, un bun punct de plecare pentru a studia ce s-a intâmplat cu populatiile protoromâne din sudul Dunarii. Si, probabil, se va concluziona ca aromânii, istroromânii sau meglenoromânii nu sunt decât ramasitele unei populatii foarte inrudite cu românii, dar de care a fost despartita de istorie.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri