28 martie 2024
ContrasensBanii nu-s falsi, mintea e putina!

Banii nu-s falsi, mintea e putina!

Intr-o seara, o vânzatoare mi-a respins o bancnota de 10 lei pe motiv ca e falsa. Si mi-a si explicat rabdatoare care sunt elementele care au determinat-o sa traga aceasta concluzie: in filigranul bancnotei era o singura pensula si nu trei iar medalionul BNR era pe fond rosu, nu maro. Concluzia? “Este falsa”, asa mi-a spus si mie cineva”.

Am ajuns acasa si am inceput, cuprins de o banuiala, sa investighez problema. Asa cum ma asteptam, bancnota “falsa” avea un alt an de emitere decât cele “bune”: 2005 fata de 2008. Iar din punctul acesta, printr-o simpla interogare pe google, am aflat doua lucruri: Banca Nationala recunoaste bancnota ca fiind valabila, fiind pe site-ul institutiei la categoria “bani in circulatie” si, in al doilea rând, la nivel national este o adevarata psihoza a banilor falsi de 10 lei, psihoza alimentata de numeroase bloguri si ziare on-line care, fara sa documenteze problema, au publicat o avalansa de informatii referitoare la invazia de bani falsi. S-a ajuns ca, in orase din vestul tarii, bancnotele de 10 lei din 2005 sa nu mai fie acceptate la plata pe motiv ca-s false. In conditiile in care BNR nu a facut nici un efort sa descurajeze aceste informatii, vestea s-a imprastiat prin tara gratie retelelor sociale.

Poate fi o intâmplare. Dar, poate, la fel de bine, sa fie rodul unei manipulari subtile din partea anumitor forte. Poate e un experiment care doreste sa afle modul in care reactioneaza autoritatile puse in fata unei asemenea probleme. Sa ne gândim putin ce poate face un asemenea atac informational in conditiile in care autoritatile nu sunt pregatite sa reactioneze… Acum a fost vorba de bancnota de 10 lei, data viitoare poate fi vorba de alta bancnota, de pâine, de apa sau chiar de anumite medicamente absolut necesare. Cu foarte putin efort, in conditiile in care românii sunt mai dispusi sa creada un articol anonim de pe Facebook decât un comunicat oficial al Guvernului, se poate provoca panica. Si avem cel mai bun exemplu: schimbarea Guvernului in urma incendiului de la Colectiv, pe baza unor manifestatii convocate pe Facebook.

La fel de bine poate fi si o inlantuire aleatoare de evenimente care au dus la crearea artificiala a fricii de bancnota de 10 lei din 2005. Românii, dupa cum spuneam, pun mai mare pret pe o informatie dintr-o sursa necunoscuta publicata de pe Internet decât pe una provenind dintr-o sursa oficiala.
Indiferent daca a fost o intâmplare sau o actiune deliberata, trebuie sa fim constienti de faptul ca oricând acest lucru se poate repeta. Si ca nu exista nici o solutie pentru contracararea unui astfel de atac informational.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri