Copiii care au nevoie de părinți, fiind părăsiți, abuzați sau orfani, și care, în același timp, pot fi adoptați nu au fost semnificativ mai mulți în 2016 față de anul anterior, dar numărul lor este în creștere în județul Bacău. În 2015, instanțele au analizat 56 de propuneri de deschidere a adopției, iar în 2016, 53, dintre acestea 35 fiind cazuri noi. Au fost declarați adoptabili 30 de copii, cu doi mai puțini decât în 2015, iar pentru doi instanța a respins propunerea.
La 30 decembrie 2016, 44 de copii erau liberi la adopție, 23 dintre aceștia fiind pe profilul „copilului greu adoptabil”, arată specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău. Familiile care au solicitat atestarea, anul trecut, au fost mai puține decât în 2015, respectiv 44 față de 52, însă, în final, numărul celor atestate aflate pe lista de așteptare este de 56, cu zece mai mult decât în anul precedent.
În etapa de monitorizare după încredințarea în vederea adopției se află 32 de copii (și 29 de familii), copiii fiind cu zece mai mulți decât la sfârșitul lui 2015. Pentru aceste cazuri s-au întocmit până acum 139 de rapoarte, iar pentru copiii aflați în perioada post-adopție, 146 de rapoarte. Și numărul adopțiilor finalizate în 2016 (24) este mai mare decât în anul anterior (20), la acestea adăugându-se alte 11 cazuri aflate pe rol.
Un copil de pus „în vitrină”?
Evaluarea familiilor potențial adoptatoare durează 90 zile, la finalul cărora pot obține sau nu atestatul de familie potențial adoptatoare, explică specialiștii DGASPC. Familiile sunt evaluate din punct de vedere social, psihologic și trebuie să participe la „Cursul de formare pentru dezvoltarea abilităților parenatale”.
În perioada de evaluare sunt identificate așteptările familiilor față de copilul pe care doresc să-l înfieze. Aceste așteptări au un rol determinant în realizarea potrivirii inițiale și, mai departe, la realizarea potrivirii practice dintre copil și familie. Pe lângă criteriile generale legate de sexul și vârsta copilului se iau în calcul și criterii specifice fiecărei familii.
„La nivelul județului Bacău, familiile pun accent pe etnia copilului, starea de sănătate a copilului, starea de sănătate a părinților biologici și ai familiei lărgite, nivelul de pregătire a familiei de origine, evoluția prenatală, perinatală și postnatală a copilului”, explică Sorin Bîrlădeanu, director DGASPC Bacău.
Cu alte cuvinte, viitorii părinți vor un copil blond, frumos, sănătos, inteligent etc. Nu țin seama de faptul de micuții aflați în grija statului au fost neglijați, chiar abuzați, de multe ori fiind aduși la Pediatrie în stare gravă, malnutriți, plini de bube, păduchi, cu boli cronice sau sechele ale unor boli netratate.
Dragostea poate face minuni
„Familiile doresc ca nivelul de dezvoltare a copilului care beneficiază de măsura de protecție să fie același cu cel a unui copil care a avut parte de cele mai bune condiții de creștere și educare. Deși sunt informați cu privire la mediul de proveniență, la cauzele care duc la instituționalizarea unui copil, precum și a consecințelor acesteia, multe familii acceptă greu sau refuză un copil care nu corespunde așteptărilor lor”, declară Maria Havresciuc, șef serviciu Adopții.
Potențialii părinți fac comparatie cu alți copii adoptați de către prietenii lor, sunt încântați de evoluția copiilor, dar ignoră eforturile depuse pentru atingerea acelui nivel de dezvoltare. „Unele familii devin mai maleabile în opțiuni atunci când sunt nevoite să fie reatestate și când observă că alte familii, atestate odată cu ele, au deja copii în familie și se află în diferite etape ale adopției, explică Maria Havresciuc.
De obicei, aceste familii au avut așteptări realiste în ceea ce privește copilul și au fost dispuse să-l accepte așa cum este, considerând că educația și mediul în care crește un copil este cel mai important factor în evoluția acestuia ca om.” „Așa cum este” poate însemna un copil cu întârzieri în vorbire, fără deprinderea de a folosi furculița și lingura, suferind, poate, de o dizabilitate, mai agitat sau mai speriat, mai puțin sociabil decât alții. Ca și în cazul copiilor biologici, răbdarea, atenția și dragostea părinților pot face să dispară sau se diminueze, în timp, aceste diferențe.
Registrul Național de Adopție: Copii în așteptarea părinților
Familiile potențial adoptatoare au posibilitatea de a vizualiza „Profilul copilului greu adoptabil” din cadrul Registrului Național de Adopție și pot solicita realizarea potrivirii inițiale și practice cu un astfel de copil, indiferent de județul de domiciliu. Prin acest profil se urmărește ca numărul copiilor greu adoptabil să scadă prin indentificarea unei familii. Un copil ajunge în „Profilul copilului greu adoptabil” dacă timp de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii nu se identifică o familie care să corespundă nevoilor copilului și așteptărilor părinților (sex, vârstă, etnie etc).
