Ninsorile care au acoperit întregul judeţ încă din prima parte a anului i-a bucurat nespus pe fermieri. Şi asta în condiţiile în care începutul de iarnă anunţa un sezon secetos, la fel ca 2015. Practic, fermierii s-au văzut cu toate culturile descoperite şi la cheremul gerului, după ce, în toamnă, în marea majoritate a zonelor agricole, a fost exces de umiditate.
Aşadar, riscuri mari existau atât în cazul terenurilor cultivate cu grâu, dar mai ales la cele cu rapiţă, considerată una dintre culturile cele mai sensibile la temperaturi extreme. “Înainte de a veni zăpada, să nu uităm că am avut temperaturi cu minus 7-10 grade, existând riscul ca, la un ger sub 15 grade, aşa cum a fost în ianuarie, culturile să fie compromise. Din fericire, ulterior, a nins, ceea ce pentru noi, fermierii, este excepţional.
Cel puţin, pe zona mea, Moineşti, s-a aşezat un strat relativ uniform, de 15-30 de centimetri. Or, ştie toată lumea că solul se încălzeşte de jos în sus, iar acest strat de zăpadă se comportă exact ca o plapumă pentru culturile agricole”, a explicat Viorel Ilaş (foto), fermier din zona Moineşti.
Campanie de însămânţări, în decembrie
În aceste condiţii, cel puţin la cultura grâului, se anunţă un an agricol foarte bun. Singurul pericol ar putea fi excesul de umiditate şi băltirile care eventual ar apărea după ce se topeşte zăpada. De amintit că, pentru mulţi fermieri, campania agricolă din toamna trecută a fost extrem de atipică, în condiţiile în care, în decembrie, încă se mai recolta. Astfel, agricultorii au fost nevoiţi ca, în lipsa zăpezii, să execute imediat lucrările de arat şi semănat.
“Pentru a doua oară în viaţă, am semănat grâul în decembrie, undeva pe 12 decembrie, prima dată fiind în 1984-1985. Acum, chiar dacă temperaturile vor scădea considerabil, aşa cum se anunţă, nu constituie un pericol atâta vreme cât există acest strat de zăpadă care protejează culturile. La grâu nu există niciun risc de producere a pagubelor, şi nici la rapiţă sau alte culturi mai sensibile. De exemplu, eu am pus 435 de hectare de rapiţă, din care doar vreo 35-40 de hectare au răsărit ceva mai târziu, restul suprafeţei este normală, a intrat cu 8-14 frunze, ceea ce este foarte bine”, a mai explicat Viorel Ilaş.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
