– mii de hectare cultivate cu porumb au fost afectate de seceta – agricultorii au inceput deja sa strânga porumbul, desi asta se facea abia in toamna – unii fermieri au primit o dubla lovitura, dupa ce, in primavara, au intors culturile de rapita afectate de ger, iar acum sunt calamitate si culturile de porumb
Nenorocire printre producatorii agricoli care au decis, in acest an agricol, sa cultive terenurile cu porumb. Din cauza secetei, cea mai mare parte a suprafetelor cultivate cu aceste plante este iremediabil afectata de seceta.
Practic, vipia care, in cele mai multe cazuri, s-a manifestat prin temperaturi de pâna la 50 de grade Celsius si in absenta totala a precipitatiilor, a facut din cultura porumbului o naluca, la propriu, o paguba generalizata. Efectiv, porumbul s-a uscat pe câmp. Prin crapaturile in pamânt intra lejer mâna unui adult.
O estimare indica faptul ca peste 70 la suta din aceasta cultura este afectata de seceta prelungita. Practic, pe mii de hectare, porumbul nu a fructificat, intrucât, in perioada infloritului, nu a avut apa, si a ramas doar coceanul, fara niciun stiulete. In plus, frunzele de la baza coceanului au inceput demult sa se usuce, iar stiuletii sa cada de pe tulpinile plantei.
„Parca e arsa de foc, asa arata cultura de porumb. Practic, coceanul, din cauza lipsei apei si a temperaturilor extrem de ridicate, cade la pamânt, pur si simplu. Va spun, n-ati mai vazut asa ceva. Am sperat ca va ploua si iata ce dezastru e. In ultimele patru luni a plouat foarte putin, pentru nevoia de dezvoltare a plantelor. Deficitul de apa in sol se ridica la 1.500 – 1.800 mc / ha.”
Iuri Leteanu, producator agricol din zona Buhoci
El a cultivat cu porumb circa 100 de hectare pe care a fost nevoit sa le recolteze, pentru a elibera terenul si a mai reduce din pierderi. Un calcul simplu releva faptul ca, numai la acest producator, pagubele pe suprafetele afectate de seceta sa ridica undeva la 40.000 de lei. Situatia se repeta in acelasi registru dramatic la mai toti fermierii care anul acesta au mizat pe cultura porumbului. Ioan Chiriac, un important producator agricol din judet, cu afaceri in cultura mare si zootehnie, a fost nevoit sa procedeze la recoltarea porumbului, cu toate ca, in conditii normale, acest lucru ar fi trebui sa il faca prin toamna.
„Din totalul cultivat cu porumb de mine, cam 40 de hectare sunt afectate integral. Se usuca din picioare. E drept ca am culturile pe o zona mai nisipoasa. Dar, oricum, de acum, nu se mai intâmpla nimic si, decât sa pierd totul, mai bine «recoltez» si dau ce strâng la animale, ca eu fac si zootehnie. Mai recuperez, sa zicem, câte ceva”, a declarat Ioan Chiriac.
„Mie mi-e frica sa ma mai duc in câmp”
Grav este ca unii fermieri au optat pentru cultura porumbului dupa ce, in primavara, din cauza gerurilor din iarna trecuta, au fost nevoti sa renunte la terenurile pe care aveau insamântata rapita. Numai in aceste cazuri, pagubele agricultorilor au fost de peste 22 de miliarde de lei vechi. Problema este ca unii nu au fost deloc inspirati si au cultivat porumb pe suprafetele eliberate de rapita, iar acum inregistreaza din nou alte pierderi de milioane. Viorel Ilas, din zona Solont, a fost nevoit sa intoarca 230 de hectare de rapita pe care a pus porumb – 85 de hectare – si floarea-soarelui, pe diferenta de suprafata.
„Am primit o dubla lovitura de la natura. Un an ca asta te dezechilibreaza complet. Un an de infarct, te duce la faliment. Practic, anul asta, nu am avut nicio ploaie adevarata. Mie mi-e frica sa ma mai duc in câmp. Am fost in tarla si m-am speriat atât de tare, incât am zis ca nu ma mai duc. Ma amagesc si spun ca merg doar dimineata, ca arata ceva mai bine. Porumbul este cel mai afectat, in ultimele zile. E dezastru. O treime deja a intrat in uscare, nu stiu ce o sa recoltez. S-a prabusit efectiv, stiuletele care s-a mai format cade si, poate sa ploua si cu lapte de cuc, nu mai ai ce-i face”, a declarat Viorel Ilas.
Si cultura de rapita a fost compromisa
Nici macar cei care au ales sa puna soia sau alte plante nu se pot declara fericiti. Ilie Mihai, din zona Bârsanesti, este un fermier care, in primavara, a trebuit sa renunte la circa 230 de hectare de culturi cu rapita afectata de ger. Spre deosebire de alti colegi, el a cultivat soia pe spatiile eliberate de rapita – in total 200 de hectare. „Sa stiti ca nici cu soia nu am nimerit-o, pentru ca nu e foarte stralucita. Ea arata bine, sa zicem, dar n-a fructificat, n-a facut pastai, se vede ca a suferit. Cred ca va fi undeva la 50 la suta productia, daca va mai tine caldura asa”, a declarat Ilie Mihai.
Judet… necalamitat
Interesant e ca, desi continutul de apa din solul agricol pentru cultura de porumb prezinta valori scazute si deosebit de scazute în toata Moldova, in zone mari fiind instalata seceta pedologica puternica, judetul Bacau nu a fost declarat calamitat de catre autoritati, cum s-a intâmplat, de exemplu, in judetul vecin, Neamt.
