În 1992, într-o buna zi, m-a sunat Dumitru Sechelariu. Era o zi însorita. Scriam primele pagini din romanul Câmpuri Magnetice. Dumitru Sechelariu avea o voce calma, egala, hotarâta. Alo? Domnu Ovidiu, as vrea sa stam de vorba. Am luat un taxi si am aterizat direct la el la firma, încercat de curiozitate. Dumitru Sechelariu avea un birou elegant. Piele, mobila fina, obiecte putine, telefoane. Trabuc. Whisky. Erau multi oameni la el. Cu treburi, cu sarcini. Dumitru Sechelariu stia sa delege sarcini, stia sa-si controleze oamenii. Mi-a placut asta. Avea însa grija de ei. Angajatii aveau masa calda la prânz, la firma. Mi-a placut asta. Am ramas numai noi doi. Dumitru Sechelariu m-a privit o clipa, patrunzator. Mi-a placut asta. Cu ce ai venit, ca ai ajuns repede. I-a placut asta. Cu taxiul, am zis râzând. Asta l-a mirat. O sa-ti dau o masina, a zis animându-se. Mi-a placut asta. Nu-mi trebuie, sa vedem despre ce este vorba si, daca e nevoie de masina, o sa am masina. I-a placut asta. Bei ceva? Multumesc, nu. L-a mirat asta. O cafea, da. Am baut cafea cu Dumitru Sechelariu si am stat de vorba câteva ceasuri.
Asa a început una dintre cele mai teribile povesti despre leadership, despre barbatie, despre duritate, despre inteligenta si strategie din acei ani, o poveste stranie, haioasa, serioasa si grava, o poveste a strategiilor de forta, a ideilor revolutionare în media si business. Am acceptat provocarea lui Dumitru Sechelariu. I-am spus câteva lucruri care l-au pus pe gânduri, mi-a spus si el câteva lucruri care m-au pus pe gânduri. Parteneriatul nostru s-a desfasurat într-un mediu toxic, ostil, pervers, ciudat în care oamenii obisnuiti îsi pierd mintile repede sau o iau la fuga cât ai zice peste. Dumitru Sechelariu gândea în mod corect din perspectiva businessului. Lumea de pe vremea aceea nu întelegea însa ce este o firma privata. Multi munceau ca la stat, furau, minteau, îsi bateau joc, luau în zeflemea întreprinzatorii, ideile novatoare. Multi urau proprietatea privata. Multi urau capitalismul.
Parteneriatul nostru a fost dur, insurgent, plin de neprevazut si de provocari. A fost un timp al cautarilor de sine, al încercarilor neasteptate, al alegerilor inspirate sau naive, al riscului, al hotarârii sau nehotarârii, un timp al curajosilor dar si al înfrântilor. A fost o experienta de viata tensionata, plina de ambitie si de barbatie, o experienta de viata ciudata, surprinzatoare, pasionanta, un timp al cizelarii caracterului sau, dimpotriva, al naruirii caracterului, un timp al viziunii si al prieteniei razboinice.

Ovidiu Bufnila


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ