Banal, știu: fișa postului este documentul operațional care precizează sarcinile și responsabilitățile salariatului, condițiile de lucru, modalitatea de recompensare și standardele de performanță. Extrapolând, am putea spune că și instituțiile fundamentale ale statului au un fel de fișă a postului, adică un statut clar precizat.
Pentru toți cetățenii, Constituția este un fel de mumă a fișei postului. În România, pentru cei aleși / numiți în înalte jilțuri, fișa postului, inclusiv fișa-mumă a postului, nu valorează prea mult. Fiecare dintre cei cocoțați în jilțuri încearcă să fie un fel de El Supremo al nației. Nu este vorba doar despre Președinte, liderii Parlamentului, Guvernului, ci și despre liderii instituțiilor de forță, securitate etc.
Strategia prin care-și apropie machiavelic libertăți / excese care nu sunt prevăzute în fișa postului / statutul instituției nu este nouă: șantajul. Doar prostituția, ca meserie, are state mai vechi de plată decât șantajul. Informația înseamnă Putere. Astăzi, mai ales informația denigratoare este vedetă. Cucuvelele mov sau roz, înregistrările ilegale ale unor convorbiri, întâlnirile de taină ținute (temporar) sub obroc, amantlâcurile, afacerile veroase, trădările din culise devin dinamită democratică, atunci când interesele personale ale unora sunt în mare deranj.
Denunțul a căpătat aură de monedă de schimb veritabilă. În cloaca aceasta morală, cei amintiți s-au împrietenit cu un singur gând al lui Machiavelli: ,,E mai bine să fii temut decât iubit”. Și cine te face mai temut decât o informație denigratoare pe care o depozitezi, un posibil șantaj pe care îl poți arunca oricând în operă? Dandanache rămâne viu și multiplicat schizofrenic printre noi: ,,Găsește-mi, mă-nţeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la «Răsboiul»”…
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
